Andre Agassi

Andre Kirk Agassi(nascut pe 29 aprilie 1970) este un fost jucator american de tenis, castigator a 8 titluri de Grand Slam si a medaliei olimpice de aur. Este unul dintre singurii cinci oameni care au cucerit de-a lungul carierei toate cele patru turnee de Mare Slem. Este singurul jucator din era open care si-a trecut in palmares fiecare turneu de Grand Slam, Tennis Masters Cup, Cupa Davis si medalia olimpica de aur. A castigat 17 turnee ATP Masters Series, mai multe decat orice alt jucator. Revista [Tennis Magazine] l-a desemnat al saptelea jucator ca valoare din 1965 pana in 2005.

Din cauza sciaticii, Agassi s-a retras din activitate pe 3 septembrie 2006, dupa ce a pierdut in turul 3 la US Open, in fata germanului Benjamin Becker. Andre este casatorit cu Steffi Graf si are doi copii. Este fondatorul fundatiei de caritate care ii poarta numele si care a adunat 60 de milioane de dolari pentru ajutorarea copiilor din statul Nevada de Sud. In 2001, fundatia sa a deschis o academie pregatitoare in Las Vegas, destinata copiilor cu dizabilitati.

Date generale

Nationalitate: american

Resedinta: Las Vegas

Data nasterii: 29 aprilie 1970

Locul nasterii: Las Vegas

Inaltime: 1.80 m

Greutate: 80 kg

Profesionist din 1986

Retras la 3 septembrie 2006

Jucator de mana dreapta, reverul cu doua maini.

Premii in bani: 31.152.975 $

Biografie

Agassi s-a nascut in Las Vegas, Nevada, fiind fiul lui Emmanuel ‘Mike’ Aghassian si al Elizabethei ‘Betty’ Agassi. Tatal sau este un iranian de origine armeano-asiriana, reprezentand Iranul la Jocurile Olimpice din 1948 si 1952, in probele de box, inainte de a emigra in Statele Unite. Dorinta sa a fost sa aiba un copil invingator in toate cele patru turnee de Grand Slam. A invatat tenis urmarind casete cu mari campioni ai vremii. I-a imbunatatit lui Andre coordonarea ochi-minge inca din primii ani ai vietii, atarnand mingi de tenis deasupra patutului sau. I-a dat vasle si baloane inca de cand mergea in carucior. Cand Agassi a inceput sa joace tenis, avea o colectie de 18.000 de mingi, dintre care lovea intre 3000 si 5000 pe zi. La varsta de cinci ani, se antrena deja cu profesionisti precum Jimmy Connors sau Roscoe Tanner. Mai tarziu, Mike si-a gasit de lucru intr-un cazino din Las Vegas, apartinand miliardarului armeano-american Kirk Kerkorian. Mike si Kirk au devenit buni prieteni, iar al doilea nume al lui Agassi, Kirk, vine tocmai de la Kirk Kerkorian.

Mike Agassi era cunoscut ca fiind foarte dominant in fata lui Andre. La meciurile fiului sau purta mereu alaturi un ciocan cu care lovea in gardurile de protectie dupa fiecare punct pierdut. Cateodata urla la arbitri iar de cateva ori a fost chiar rugat sa paraseasca arena. La 13 ani, Andre a fost trimis la Academia de Tenis a lui Nick Bollettieri, in Florida. Ar fi trebuit sa ramana insa acolo doar opt saptamani, tatal sau nefiind capabil sa suporte costurile. Dar, dupa ce Bollettieri i-a urmarit jocul timp de 10 minute, l-a chemat pe Mike si i-a spus: [Ia-ti banii inapoi. Va ramane aici pe gratis].

Agassi a fost nefericit la academie si a devenit rebel. Bea bere, distrugea rachete si si-a lasat parul lung. La un turneu televizat, purta blugi taiati si, cunoscand homofobia tatalui sau, era rujat pe buze si avea unghiile vopsite roz. Dupa un an petrecut la academie, a devenit depresiv. In cele din urma, Bollettieri si-a pierdut cumpatul si l-a obligat sa plece. L-a vazut indiferent si l-a intrebat ce-si doreste. Agassi a raspuns sec, [vreau sa plec de aici si sa devin profesionist]. Si a devenit profesionist la doar 16 ani. Primul sau turneu a fost in La Quinta, California. A castigat primul meci in fata lui John Austin, 6-4;6-2, dar a pierdut mai apoi meciul cu Mats Wilander, 6-1;6-1. La sfarsitul anului, Andre era clasat pe locul 91 ATP.

Stil de joc

Agassi a adoptat un stil de joc de pe fundul terenului, dar, spre deosebire de majoritatea celorlalti jucatori de acest tip, lovea deseori mingea si din interiorul terenului – ceeea ce necesita un timp de reactie grozav. A reusit aceasta combinatie datorita miscarii scurte a spatelui si a coordonarii extraordinare mana-ochi. Aceleasi calitati l-au ajutat sa returneze mingea formidabil pe serviciul adversarului. John McEnroe, Jim Courier si alti mari campioni l-au numit pe Agassi cel mai bun jucator de retur din istoria tenisului. Multi, inclusiv Brad Gilbert, considerau ca are cea mai buna lovire a mingii din istorie.

Agassi era cunoscut pentru capacitatea de a lovi puncte castigatoare in unghiuri imposibile de pe linia de fund. In primii ani ai carierei, incerca sa incheie punctele repede, profitand de retururile mai slabe si trimitand mingea adanc si puternic, jucand mai apoi intr-un unghi extrem. In 1995, si-a adaugat in repertoriu un drop-shot de rever, unul dintre cele mai eficiente drop-shoturi din circuit (in special datorita faptului ca loviturile sale de la nivelul solului scoteau adversarii mult in spatele terenului). In rarele ocazii in care urca la fileu, Agassi obisnuia sa ia mingea din aer si sa loveasca un voleu castigator. Pentru aceasta, avea nevoie de un timing si niste reflexe excelente, pentru care era de altfel renumit.

Dupa intoarcerea sa in tenis in 1988, Andre s-a concentrat mai mult decat in trecut pe conditia fizica si a devenit unul dintre cei mai bine pregatiti fizic jucatori din circuit. A atins o anduranta foarte buna si rareori a aratat o figura obosita.

Datorita conditiei fizice si a loviturilor sale puternice, strategia lui Agassi era de a-si purta adversarii. Incerca sa-si reduca la minim timpul dintre executii, astfel incat oponentii sa aiba cat mai putin timp sa se recupereze. Agassi punea in continuu presiune pe adversar, returnand mingea rapid si sub unghiuri mici, si incerca sa dicteze ritmul jocului de pe centrul liniei de fund. Aflat in controlul unui punct, prefera de multe ori in locul unei lovituri castigatoare una mai lenta, dar bine plasata, pentru a inlatura posibilitatea unei erori nefortate, dar si pentru a-si obosi cat mai mult adversarul. Placerea de a-si alerga oponentii in fiecare punct i-a adus porecla [The Punisher].

In ultimul an al carierei, numeroasele accidentari, predominant la spate, i-au furat o parte din viteza. Astfel, jucatorii capabili sa loveasca mingea sub un unghi mic, precum si cei foarte rapizi i-au creat serioase probleme. Pentru a-si acoperi slabiciunea, Agassi a inceput sa loveasca mai agresiv, pentru a-si mentine adversarul in defensiva si pentru a-l impiedica sa-l faca sa alerge. Acest lucru i-a crescut insa numarul de erori nefortate si i-a scazut alternativele de pe fundul terenului.

Serviciul nu a fost niciodata punctul sau forte, dar s-a imbunatatit simtitor de-a lungul carierei, ajungand de la unul prost la unul mediocru. Cel mai eficient serviciu al sau era un slice puternic, folosit pentru a trimite asi sau pentru a-si scoate adversarii in afara terenului. Pentru al doilea serviciu, s-a bazat mai mult pe o lovitura grea, adanca.

Cariera

1986-1993: Imaginea inseamna totul

Agassi a devenit profesionist in 1986 si a castigat primul titlu de simplu in 1987, la Itaparica. A incheiat sezonul pe locul 25 ATP. A cucerit alte sase titluri in 1988, iar in decembrie totalul castigurilor sale din tenis au depasit 2 milioane de dolari, in conditiile in care disputase doar 43 de turnee – jucatorul care a atins acel nivel cel mai rapid in intreaga istorie. La sfarsitul anului ocupa ultima pozitie a podiumului clasamentului mondial, in spatele lui Mats Wilander si Ivan Lendl.

Fiind un jucator tanar si de perspectiva, Andre a adoptat o tinuta rebela. Si-a lasat parul lung, in stil de rocker, si-a pus cercel, si a inceput sa poarte tricouri colorate, contrar regulilor nescrise ale tenisului, cunoscut drept sportul alb. A fost promotorul unei diete bazate pe cheeseburgeri si a facut reclama aparatului foto Canon ‘Rebel’. Motto-ul publicitar era [Imaginea inseamna totul], motto ce a fost insusit indata si de Agassi.

Pe langa faptul ca nu a jucat la Australian Open (turneu ce avea sa devina mai tarziu Grand Slamul sau favorit) in primii opt ani ai carierei, Agassi s-a decis sa nu participe nici la Wimbledon intre 1988 si 1990, declarand ca nu vrea sa mearga acolo din cauza traditiei locale, care cerea un echipament de culoare predominant alba. Multi specialisti ai vremii au comentat ca adevaratul motiv al lui Agassi era ca stilul sau de joc de pe fundul terenului nu se potrivea ierbii londoneze.

Rezultatele foarte bune in circuit l-au impus rapid pe Agassi drept favorit la castigarea unui turneu de Grand Slam. Inca adolescent, a ajuns in semifinale la Roland Garros si la US Open in 1988, si din nou la US Open in 1989. Totusi, a inceput anii ’90 cu o serie de insuccese. A ajuns in 1990 in prima sa finala de Grand Slam la Roland Garros, insa a pierdut in patru seturi la Andres Gomez. A doua finala de Grand Slam a fost pierduta in fata lui Pete Sampras, la US Open. La ultima intalnire dintre cei doi, Agassi se impusese categoric, 6-1;6-1. Dupa acel meci, i-a marturisit antrenorului sau ca ii pare rau de Sampras, pentru ca acesta nu va reusi niciodata sa ajunga un mare jucator. Vazand tragerea la sorti, Agassi era fericit ca scapase de John McEnroe si Ivan Lendl si isi propunea sa-i trimita lui Pete mai multe mingi decat acesta putea returna. Desi favorit al meciului, Andre a pierdut in trei seturi, 6-4;6-3;6-2. Rivalitatea dintre cei doi americani a devenit rivalitatea dominanta in tenis, pentru intreaga decada. Tot in 1990, Agassi a ajutat echipa de Cupa Davis a Statelor Unite sa castige prima Salatiera de Argint dupa opt ani.

In 1991, a atins a doua finala consecutiva la Roland Garros, unde si-a intalnit fostul coleg din cadrul Academiei Nick Bollettieri, Jim Courier. Courier s-a impus intr-un meci de cinci seturi. Agassi s-a decis sa participe la Wimbledon in 1991, trezind controverse in presa in legatura cu imbracamintea pe care urma sa o poarte. In cele din urma, a aparut in prima runda cu un echipament complet alb. A reusit sa ajunga pana in sferturile de finala.

Spre surpriza multora, primul Grand Slam castigat de Agassi a fost Wimbledonul, nu Roland Garrosul sau US Openul, unde avusese mult succes in anii precedenti. L-a invins in 1992 intr-o finala de cinci seturi pe croatul Goran Ivanisevic. Pe parcurs, i-a eliminat pe Boris Becker si John McEnroe, ambii fosti campioni la Londra. Niciun alt jucator de fundul terenului nu avea sa se mai impuna la Wimbledon pana la Lleyton Hewitt, zece ani mai tarziu, dar pe o iarba mai lenta si mai predispusa acestui stil de joc. Agassi a fost desemnat [Personalitatea Sportiva a Anului 1992] de catre BBC.

A fost din nou un membru cheie al echipei de Cupa Davis al SUA, castigatoarea celei de-a doua Salatiere de Argint in decursul a trei ani.

In 1993, Agassi a castigat doar un turneu de dublu, la Cincinnati, alaturi de Petr Korda. A lipsit o mare parte din an din cauza unor accidentari si a clacat la evenimentele majore. La US Open, a fost eliminat inca din primul tur, dupa care a fost operat.

1994-1997: Rivalitate si accidentari

Agassi a inceput mai domol anul 1994, pierzand inca din prima saptamana atat la Roland Garros, cat si la Wimbledon. Totusi, Andre si-a regasit gloria in sezonul de hard, castigand Mastersul canadian. Revenirea sa a culminat cu stabilirea unui nou record: primul om care a triumfat la US Open fara a fi cotat printre capii de serie, invingandu-l pe Michael Stich in finala. In traseul sau, Agassi l-a invins intr-un meci de cinci seturi pe compatriotul sau Michael Chang.

In 1995, Agassi s-a tuns zero, surprinzand audientele. A participat pentru prima oara la Australian Open si s-a impus din prima incercare, trecand de Sampras intr-o finala de patru seturi. Cei doi s-au intalnit in finalele a cinci turnee in acel sezon, toate pe hard, Agassi castigand trei dintre ele. A cucerit in 1995 trei titluri de Masters – Cincinnati, Miami si Canada, si sapte titluri in total. In sezonul de hard din timpul verii, a inregistrat un record de 26 de victorii consecutive, serie oprita de Sampras in finala de la Flushing Meadows.

Agassi a devenit pentru prima oara lider mondial in aprilie 1995, pastrand aceasta pozitie pana in noiembrie, timp de 30 de saptamani. In ceea ce priveste raportul victorii/infrangeri, 1995 a fost cel mai bun an al sau, cu 72 de succese si doar 10 esecuri. A fost din nou un om-cheie pentru echipa de Cupa Davis a Statelor Unite – a treia si ultima Salatiera de Argint a carierei lui Andre.

1996 a fost un an mai putin reusit, neatingand nicio finala de Grand Slam. A suferit doua infrangeri surprinzatoare in primele faze ale Roland Garros si Wimbledon, in fata compatriotilor Chris Woodruff si Doug Flach. Cel mai bun rezultat al sezonului a fost castigarea medaliei de aur in cadrul Jocurilor Olimpice de la Atlanta, trecand in finala de Sergi Bruguera, 6-2;6-3;6-1. A reusit, de asemenea, sa-si apere titlurile la Cincinnati si Miami.

1997 a insemnat cel mai slab punct al carierei lui Agassi. Accidentarea la incheietura mainii i-a recidivat, permitandu-i sa dispute doar 24 de meciuri. Nu a castigat niciun turneu important si a cazut pana pe locul 141 in luna noiembrie. A devenit subiectul unei intense publicitati negative cauzata de problemele conjugale din casatoria cu Brooke Shields(de care a divortat in cele din urma).

1998-2005: Batranul specialist

In 1998, Agassi s-a rededicat tenisului. A inceput un program riguros de antrenament, luptand din greu pentru a urca din nou ierarhiile jucand turnee challenger. Dar deasupra tuturor, schimbarea cea mai drastica a fost cea de atitudine, fostul rebel devenind acum un atlet gratios, admirat de jucatorii tineri. Dupa ce castiga meciurile, transmitea cate doi pupici fiecarui colt al tribunei, in semn de recunostinta pentru dragostea lor pentru tenis. A jucat cateva partide clasice, cele mai importante fiind cele impotriva lui Patrick Rafter si Pete Sampras.

In acel an, Agassi a castigat 5 turnee, urcand de pe locul 141, pe care se afla la inceputul sezonului, pana pe pozitia a sasea, cel mai mare salt reusind de un jucator din Top 10 in timpul unui an calendaristic. A atins in total 10 finale, pierzand la Miami in fata lui Marcelo Rios, care avea sa devina lider mondial in urma acelui succes.

A intrat in istorie in 1999, cand a revenit de la 2-0 la seturi in meciul cu Andrei Medvedev, in finala la Roland Garros, devenind al cincelea jucator care a castigat toate cele patru turnee de Grand Slam (dupa Rod Laver, Fred Perry, Roy Emerson si Don Budge). Este insa singurul care s-a impus in cele patru mari turnee pe trei suprafete diferite(zgura, iarba si hard), ceilalti patru jucand doar pe zgura si pe iarba. Totodata, este unicul tenismen care si-a adjudecat toate titlurile de Grand Slam, cat si medalia olimpica de aur.

Victoriei de la Roland Garros i-a urmat o finala la Wimbledon, pierduta in fata lui Sampras, 6-3;6-4;7-5. S-a revansat pentru infrangerea londoneza, impunandu-se la US Open, victorie cu 3-2 contra lui Todd Martin. A incheiat anul lider mondial, oprind seria de sase sezoane consecutive castigate de Pete Sampras(1993-1998). A fost singurul sezon in care Agassi a terminat pe locul 1 ATP.

Agassi a inceput anul 2000 cucerind al doilea titlu la Australian Open, trecand de Sampras intr-o semifinala de cinci seturi si de Yevgeny Kafelnikov in finala, in patru seturi. A fost primul jucator de pe tabloul masculin care a ajuns in patru finale de Grand Slam consecutive dupa Rod Laver, in 1969. In acel moment, era abia al treilea jucator dupa Rod Laver campion en-titre la trei turnee de Mare Slam, lipsindu-i Wimbledonul.

Tot in 2000 a ajuns in semifinale la Wimbledon, unde a pierdut in cinci seturi in fata lui Patrick Rafter, intr-unul dintre cele mai frumoase meciuri din istoria turneului. La prima editia a Tennis Masters Cup din Lisabona, Agassi a atins finala dupa o victorie asupra lui Marat Safin, 6-3;6-3, in finala, punand capat visului rusului de a deveni cel mai tanar lider mondial din istorie. A fost infrant insa in ultimul act de Gustavo Kuerten, 6-4;6-4;6-4. Gratie acestei victorii, Kuerten a ajuns numar 1 ATP. A incheiat anul pe locul 6, fiind singurul jucator clasat in Top 10 in trei decenii diferite(’80 – terminand pe 3 si pe 7 in 1988 si 1989; ’90 – locurile 4 in 1990, 10 in 1991, 9 in 1992, 2 in 1994 si 1995, 8 in 1996, 6 in 1998 si numarul 1 in 1999; anii 2000 – 6 in 2000, 3 in 2001, 2 in 2002, 4 in 2003, 8 in 2004 si 7 in 2005).

In 2001, a debutat cu apararea trofeului de la Melbourne, unde l-a depasit in finala pe Arnaud Clement, in trei seturi. Pe parcurs, l-a invins in cinci manse pe Peter Rafter, in fata unui stadion arhiplin, incheind astfel cariera lui Rafter la Australian Open. La Wimbledon, s-au intalnit din nou in semifinale, Rafter triumfand de aceasta data cu 8-6 in decisiv. La US Open, a fost oprit de Pete Sampras in semifinale, 6-7;7-6;7-6;7-6, intr-un meci fara break-uri.

2002 a inceput cu o dezamagire pentru Agassi, fiind obligat sa declare forfait la Australian Open din cauza unei accidentari, unde era campion in ultimii doi ani. Ultimul duel dintre Agassi si Sampras a venit in finala US Open a acelui an. Meciul s-a terminat cu victoria in patru seturi a lui Pete, care stabilit scorul final al intalnirilor Sampras-Agassi la 20-14. A fost ultimul joc din cariera lui Sampras. Finala de la US Open, dar si victoriile de la Miami, Roma si Madrid l-au ajutat sa incheie anul in calitate de cel mai batran numar 2 mondial din istorie, la cei 32 de ani si 8 luni ai sai.

In 2003, Agassi castiga a opta(si ultima) finala de Grand Slam a carierei, la Australian Open, gratie victoriei din finala contra lui Rainer Schuettler, in trei seturi. In martie, a cucerit pentru a sasea oara (a treia consecutiva) Mastersul de la Miami, depasind recordul sotiei sale, Steffi Graf, campioana de cinci ori in Florida. Prin acest succes, Agassi a devenit cel mai tanar(19 ani) si cel mai batran(32 de ani) invingator la Miami. In mai, a redevenit lider mondial, dupa victoria in fata lui Xavier Malisse, in sferturile de finala de la Queen’s, fiind cel mai batran numar 1 din era ATP, la 33 de ani si 14 zile. Si-a mentinut pozitia timp de trei saptamani. Clasamentul sau a inceput sa scada drastic in momentul in care au reintervenit accidentarile. A reusit sa faca semifinale la US Open, unde a fost oprit insa de Juan Carlos Ferrero, care a devenit cu aceasta ocazie noul lider ATP. La Tennis Masters Cup a pierdut in finala in fata lui Roger Federer, incheind anul pe pozitia a patra.

In 2004, la 34 de ani, Andre s-a impus la Cincinnati, trecandu-si in palmares titlul 59 si, totodata, al 17-lea Masters, castigand toate Mastersurile, mai putin cele de la Hamburg si Monte Carlo. A devenit al doilea cel mai batran jucator invingator la Cincinnati (turneul a debutat in 1899), dupa Ken Rosewall, care s-a impus in 1970, la 35 de ani.

A pierdut in 2005 in sferturi de finala la Australian Open, din nou in fata lui Federer. A facut figura frumoasa la alte cateva turnee, insa a fost nevoit sa se retraga din numeroase competitii din cauza accidentarilor. S-a impus pentru a patra oara la Los Angeles si a ajuns in finala la Montreal, infrant de Rafael Nadal.

Punctul cheie al anului a fost US Open, unde Agassi a ajuns, neasteptat, pana in ultimul act. Dupa ce i-a invins in trei seturi pe Razvan Sabau si Ivo Karlovic si a cedat un set in fata lui Thomas Berdych, Agassi a castigat trei meciuri consecutive de cinci seturi. Cea mai importanta din cele trei succese a fost cea din sferturi, contra lui James Blake, cand Andre a revenit de la 0-2 la seturi, castigand in tie-breakul setului decisiv, 7-6(6). Celelalte doua victime in cinci seturi au fost Xavier Malisse, in optimi, si Robby Ginepri, in semifinale. In finala, a fost infrant de Federer.

Inaintea Mastersului de la Shanghai, Agassi si-a sucit genunchiul si a fost nevoit sa stea departe de teren cateva saptamani. A jucat insa la Shanghai, unde a fost infrant in primul meci din grupe de Nikolay Davydenko, dupa care a abandonat.

A incheiat anul pe locul 7, terminand pentru a 16-a oara in primii 10, egaland astfel recordul detinut de Jimmy Connors, pentru cele mai multe prezente la sfarsit de an printre primii 10 jucatori ai lumii. In 2005, Agassi a renuntat la un acord vechi de 17 ani cu firma Nike, semnand cu Adidas.

2006: Sfarsitul unei epoci

Agassi a debutat prost in 2006. Nu si-a revenit complet in urma accidentarii la genunchi si, mai mult, s-a accidentat si la spate si la picior. Nu a participat la Australian Open din cauza problemelor medicale, care l-au fortat sa declare forfait pentru intregul sezon de zgura. A cazut din Top 10 ATP pentru ultima oara in cariera.

S-a intors pe teren in sezonul de iarba, jucand un challenger si apoi Wimbledonul. Aici, si-a anuntat intentia de a se retrage dupa US Open. A fost invins in turul secund de al doilea jucator al lumii, Rafa Nadal, dar, in ciuda traditiei, a fost intervievat dupa meci, desi era jucatorul pierzator.

A participat la doar doua turnee pe durata verii, ajungand in sferturi la Los Angeles. Drept urmare, a patruns pe tabloul principal la Flushing Meadows fara a fi cap de serie.

Andre a avut un parcurs scurt si dramatic la ultimul sau US Open. Dupa o victorie in patru seturi in fata lui Andrei Pavel, in turul 1, Agassi l-a invins in cinci seturi pe mult mai tanarul sau rival Marcos Baghdatis, favorit 8, care a cedat pe final din cauza crampelor musculare, 6-4;6-4;3-6;5-7;7-5.

In runda a treia, a intrat pe teren suferind, si a fost eliminat de germanul Benjamin Becker, locul 112 ATP. Dupa meci, Agassi a fost aplaudat in continuu timp de opt minute, dupa care a tinut un discurs de retragere induiosator.

A castigat de-a lungul carierei peste 30 de milioane de dolari din tenis, fiind devansat ca premii totale doar de Pete Sampras si de Roger Federer. In plus, a castigat alte peste 25 de milioane din contracte de publicitate, cea mai mare suma atinsa vreodata de un tenisman.

Retragerea

Dupa retragerea din timpul US Open 2006, Agassi a participat la o serie de turnee demonstrative, continuand sa isi sprijine propria fundatie de caritate. Pe 5 septembrie 2007, a comentat meciul dintre Andy Roddick si Roger Federer, din sferturile de finala ale US Open.

Viata personala

Agassi s-a intalnit cu cantareata americana Barbra Streisand la inceputul anilor ’90, inainte de a se casatori cu actrita Brooke Shields, pe 19 aprilie 1997. Pe 9 aprilie 1999, cei doi au divortat.

La Roland Garros 1999, Agassi si Steffi Graf au iesit, surprinzator, campioni, pentru el fiind primul titlu de Grand Slam din 1995, iar pentru ea din 1996. La intalnirea campionilor, au celebrat cu dansul traditional al invingatorilor. Dupa acea seara, intre cei doi s-a legat o relatie amoroasa. Graf s-a retras dupa ce amandoi au atins finala la Wimbledon. S-au casatorit pe 22 octombrie 2001. Fiul lor, Jaden Gil, s-a nascut patru zile mai tarziu, iar fiica, Jaze Elle, pe 3 octombrie 2003. Familia Agassi locuieste in Las Vegas, detinand insa numeroase case de vacanta.

Sora mai mare a lui Andre, Rita, a fost casatorita cu fosta legenda a tenisului mondial, Pancho Gonzalez, decedat in 1995.

In ceea ce priveste viata politica, Agassi este un democrat convins, platind chiar 100.000 $ pentru campaniile diversilor candidati.

Filantropie

Agassi a participat la multe evenimente de binefacere si a fondat, in 1994, Asociatia Caritabila Andre Agassi, care ajuta tinerii din Las Vegas. A primit premiul umanitar ATP Arthur Ashe in 1995, pentru eforturile sale de a asista tineri dezavantajati. Este recunoscut ca fiind jucatorul de tenis cel mai implicat in viata sociala si caritabila.

Actiunile sale de caritate constau in general in ajutarea tinerilor in a-si fructifica talentul sportiv. Clubul sau de baieti si fete aduna 2000 de membri de-a lungul anului, dand constant o echipa de juniori tenismeni de clasa mondiala. Are si un program de baschet(Agassi Stars) si un sistem riguros ce incurajeaza un mixaj intre scoala si sport.

In 2001, Agassi si-a deschis Academia Pregatitoare pentru Facultate Andre Agassi in Las Vegas, o scoala fara taxe pentru copiii dezavantajati din zona. Aceasta decisizie vine desi Andre nu si-a terminat studiile din cauza deciziei de a deveni jucator profesionist.

Alaturi de alte programe de sprijinire a copiilor pe care Agassi le finanteaza prin fundatia sa de caritate se numara si unicul loc de adapost pentru copiii abuzati si neglijati din districtul Clark, denumit Child Haven. In 1997, Agassi a construit o scoala cu sase incaperi pentru Child Haven, numind-o Centrul de Educatie Agassi. Fundatia sa a donat 720.000 $ pentru construirea Casei Agassi pentru Copii Fragili. Facilitatea a fost inaugurata in decembrie 2001 si ajuta copiii inapoiati mintal, handicapati sau intrati in carantina din cauza a diverse boli. Detine aproximativ 20 de paturi si le acorda copiilor cu necesitati speciale atentia de care au nevoie.

Citate

• Agassi, despre retragerea lui Pete Sampras: Cresti cu cineva, concurezi cu el atata vreme, e o parte importanta a carierei tale, ceva foarte special, si de aceea ajungi sa regreti ca nu mai este alaturi de tine.

• In timpul US Open 2005: Am fost motivat de depasirea obstacolelor si a gardurilor din fata mea. Mai sunt inca destule lucruri care sa ma motiveze. Dupa victoria din sferturile de finala in fata lui James Blake: In primul rand pot sa spun ca, la ora 1:15 dimineata, cu 20.000 de spectatori in tribune, nu am fost eu invingator, ci tenisul. Este minunat. Nu cred ca m-am mai simtit vreodata atat de bine aici.

• John McEnroe spunea: Daca ar trebui sa numesc cei mai buni 5-6 jucatori de tenis in acest moment, i-as nominaliza pe Sampras, pe Laver, l-as pune pe Borg pentru ca a castigat 11 Grand Slamuri, pe Federer, pe Agassi… daca as putea fi pus intr-o grupa cu acesti jucatori, as fi foarte bucuros.

• Cand Mats Willander a fost rugat in 2005 sa alcatuiasca un Top 5 al jucatorilor din toate timpurile, i-a plasat pe Agassi, Sampras, Federer si Borg pe primele patru pozitii(in ordine aleatorie), ramanand sa aleaga pentru ultima pozitie dintre Ivan Lendl, John McEnroe si Jimmy Connors. In ceea ce-l priveste pe Agassi, Willander a spus: Are domenii in care este limitat, precum pe serviciu si la voleuri, insa a castigat toate cele patru titluri de Grand Slam. Are foarte multa energie, precum Borg. Se deplaseaza cu viteza a cincea inca din primele puncte. Ceva este supranatural in ochii lui, altfel nu ar putea avea un retur atat de bun. Vede mingea ca nimeni altul si o ghideaza oriunde isi doreste. Tocmai a jucat o finala de Grand Slam la 35 de ani, ceea ce imi spune ca si-a irosit primii cinci ani ai carierei, altfel n-ar fi putut rezista atat de mult. Nimeni nu a facut mai mult pentru tenis decat Agassi si Borg.

* Pe 3 septembrie 2006, dupa ce a jucat ultimul sau meci, pierdut in fata lui Benjamin Becker, in turul 3 la US Open, Agassi a tinut urmatorul discurs, adresat fanilor sai: Multumesc. Tabela de scor spune ca am pierdut astazi, dar ce nu spune tabela este ce am descoperit eu. Si de-a lungul celor 21 de ani de tenis, am descoperit loialitatea. Ati fost alaturi de mine atat pe teren, cat si in viata personala. Am descoperit inspiratia. M-ati condus spre victorie chiar si in unele dintre cele mai slabe momente ale mele. Si am descoperit generozitatea. Mi-ati oferit un umar de care sa ma sprijin pentru a-mi atinge visele, vise pe care nu le-as fi putut indeplini niciodata fara voi. De-a lungul ultimilor 21 de ani, v-am descoperit pe voi. Si va voi pastra in amintire toata viata mea. Va multumesc.

• Rafael Nadal, principalul rival al lui Roger Federer in tenisul zilelor noastre: Agassi a fost un punct de referinta pentru lumea tenisului. Este cel care, schimband stilul si imaginea, si-a pus amprenta asupra tenisului.

Finale de Grand Slam

Simplu

Victorii(8)

An	Turneu	Adversar in Finala	Rezultat
1992	Wimbledon	Goran Ivanišević	6-7, 6-4, 6-4, 1-6, 6-4
1994	US Open	Michael Stich	6-1, 7-6, 7-5
1995	Australian Open	Pete Sampras	4-6, 6-1, 7-6, 6-4
1999	Roland Garros	Andrei Medvedev	1-6, 2-6, 6-4, 6-3, 6-4
1999	U.S. Open (2nd)	Todd Martin	6-4, 6-7, 6-7, 6-3, 6-2
2000	Australian Open (2nd)	Yevgeny Kafelnikov	3-6, 6-3, 6-2, 6-4
2001	Australian Open (3rd)	Arnaud Clement	6-4, 6-2, 6-2
2003	Australian Open (4th)	Rainer Schüttler	6-2, 6-2, 6-1

Infrangeri(7)

An	Turneu	Adversar in Finala	Rezultat
1990	Roland Garros	Andrés Gómez	6-3, 2-6, 6-4, 6-4
1990	US Open	Pete Sampras	6-4, 6-3, 6-2
1991	Roland Garros (2nd)	Jim Courier	3-6, 6-4, 2-6, 6-1, 6-4
1995	U.S. Open (2nd)	Pete Sampras	6-4, 6-3, 4-6, 7-5
1999	Wimbledon	Pete Sampras	6-3, 6-4, 7-5
2002	U.S. Open (3rd)	Pete Sampras	6-3, 6-4, 5-7, 6-4
2005	U.S. Open (4th)	Roger Federer	6-3, 2-6, 7-6, 6-1

Finale ATP Masters Series

Victorii(17)

Infrangeri(5)

Finale cariera(99)

Simplu(95)

Victorii(65)

ATP(60)

Legenda Grand Slam (8) Tennis Masters Cup (1) Aur Olimpic (1) ATP Masters Series (17) ATP Tour (33)

Titluri pe Suprafata Hard (46) Zgura (7) Iarba (1) Mocheta (6)

Dublu(4)

Victorii(1)

Nr.	Data	Turneu	Suprafata	Partener	Adversaru in finala	Rezultat
1.	August 16, 1993	Cincinnati, SUA	Hard	Petr Korda	Stefan Edberg & Henrik Holm	7-6, 6-4

Infrangeri(3)

Nr.	Data	Turneu	Suprafata	Partener	Adversari in finala	Rezultat
1.	27 Iulie, 1992	Toronto, Canada	Hard	John McEnroe	Patrick Galbraith & Danie Visser	7-5, 6-4
2.	12 Aprilie, 1999	Hong Kong	Hard	David Wheaton	James Greenhalgh & Grant Silcock	walkover
3.	21 August, 2000	Washington D.C., SUA	Hard	Sargis Sargsian	Alex O’Brien & Jared Palmer	walkover

Performante

Turneu	Victorii-Infrangeri cariera	Victorii/Participari	1986	1987	1988	1989	1990	1991	1992	1993	1994	1995	1996	1997	1998	1999	2000	2001	2002	2003	2004	2005	2006
Grand Slam
Australian Open	48-5	4 / 9	NH	A	A	A	A	A	A	A	A	W	SF	A	4R	4R	W	W	A	W	SF	QF	A
Roland Garros	51-16	1 / 17	A	2R	SF	3R	F	F	SF	A	2R	QF	2R	A	1R	W	2R	QF	QF	QF	1R	1R	A
Wimbledon	46-13	1 / 14	A	1R	A	A	A	QF	W	QF	4R	SF	1R	A	2R	F	SF	SF	2R	4R	A	A	3R
US Open	79-19	2 / 21	1R	1R	SF	SF	F	1R	QF	1R	W	F	SF	4R	4R	W	2R	QF	F	SF	QF	F	3R
Grand Slam Victorii/Participari	N/A	8 / 61	0 / 1	0 / 3	0 / 2	0 / 2	0 / 2	0 / 3	1 / 3	0 / 2	1 / 3	1 / 4	0 / 4	0 / 1	0 / 4	2 / 4	1 / 4	1 / 4	0 / 3	1 / 4	0 / 3	0 / 3	0 / 2
Grand Slam Victorii-Infrangeri	224-53	N/A	0-1	1-3	10-2	7-2	12-2	10-3	16-2	4-2	11-2	22-3	11-4	3-1	7-4	23-2	14-3	20-3	11-3	19-3	9-3	10-3	4-2
Turneul de sfarsit de an
Tennis Masters Cup	22-20	1 / 13	A	A	RR	RR	W	SF	A	A	SF	A	RR	A	RR	F	F	RR	RR	F	A	RR	A
ATP Masters Series
Indian Wells Masters	41-16	1 / 17	A	A	SF	QF	F	3R	3R	2R	2R	F	QF	1R	QF	A	1R	W	1R	A	SF	QF	3R
Miami Masters	63-13	6 / 19	A	1R	3R	1R	W	4R	2R	4R	F	W	W	2R	F	2R	SF	W	W	W	4R	SF	A
Monte Carlo Masters	2-4	0 / 4	A	A	A	A	A	2R	A	A	1R	A	3R	A	2R	A	A	A	A	A	A	A	A
Roma Masters	33-10	1 / 11	A	2R	QF	F	A	1R	A	A	2R	A	A	A	A	3R	3R	1R	W	1R	A	SF	A
Hamburg Masters	5-5	0 / 5	A	A	A	A	3R	A	2R	A	A	QF	A	A	A	A	A	2R	A	A	A	1R	A
Canada Masters	41-11	3 / 14	A	A	A	SF	QF	2R	W	QF	W	W	A	A	SF	SF	1R	1R	A	QF	2R	F	A
Cincinnati Masters	31-10	3 / 13	A	A	A	A	3R	3R	3R	SF	A	W	W	1R	2R	SF	2R	1R	QF	A	W	A	A
Madrid Masters1	21-11	1 / 12	A	A	A	QF	2R	A	A	A	QF	3R	QF	1R	3R	SF	3R	2R	W	A	SF	A	A
Paris Masters	14-4	2 / 6	A	A	A	A	A	A	2R	A	W	A	2R	A	QF	W	A	A	QF	A	A	A	A
Statistici
An	Cariera		1986	1987	1988	1989	1990	1991	1992	1993	1994	1995	1996	1997	1998	1999	2000	2001	2002	2003	2004	2005	2006
Turnee disputate	343	N/A	6	18	18	19	15	20	22	14	19	18	17	13	24	19	18	18	16	13	14	14	8
Titluri castigate	60	N/A	0	1	6	1	4	2	3	2	5	7	3	0	5	5	1	4	5	4	1	1	0
Hard Victorii-Infrangeri	587-155	N/A	4-5	21-10	33-6	20-6	26-5	17-7	19-7	27-8	29-6	53-3	34-7	11-10	47-10	41-9	25-9	35-10	36-7	32-6	37-10	32-8	8-6
Zgura Victorii-Infrangeri	152-57	N/A	0-0	5-5	29-3	13-4	9-4	10-4	15-4	2-1	4-4	11-3	2-2	1-1	5-3	9-2	4-3	5-4	13-2	9-2	0-2	6-4	0-0
Iarba Victorii-Infrangeri	50-18	N/A	0-0	0-1	0-0	0-0	0-0	4-1	7-0	4-2	3-1	5-1	0-1	0-0	1-1	6-1	6-2	5-1	1-1	6-2	0-1	0-0	2-2
Mocheta Victorii-Infrangeri	81-44	N/A	1-1	0-1	1-2	8-9	10-3	8-5	1-4	0-0	16-3	4-2	2-4	0-1	15-4	7-2	5-1	0-0	3-2	0-0	0-0	0-0	0-0
Total Victorii-Infrangeri	870-274	N/A	5-6	26-17	63-11	41-19	45-12	39-17	42-15	33-11	52-14	73-9	38-14	12-12	68-18	63-14	40-15	45-15	53-12	47-10	37-13	38-12	10-8
Procentaj Victorii	76%		46%	60%	85%	68%	79%	70%	74%	75%	79%	89%	73%	50%	79%	82%	73%	75%	82%	82%	74%	76%	56%
Clasare sfarsit de an	N/A	N/A	91	25	3	7	4	10	9	24	2	2	8	122	6	1	6	3	2	4	8	7	150