Din multe motive. Tenisul este un sport în aer liber în timp ce multe alte sporturi accesibile la o varsta frageda s-au mutat în sala. Este un sport ce poate fi învatat si practicat la varste înaintate si nu putine sunt cazurile cand oameni de etate respectabila au descoperit tenisul învatand miscarile de baza atunci cand multi altii îsi luau gandul de a face sport.

Pentru ca nu ai contact fizic direct cu adversarul; este dureros sa primesti un cot în stomac sau un picior în glezne chiar daca neintentionat. Faptul ca nu te ciocnesti la tot pasul de adversar nu este o lipsa de barbatie caci tenisul pune multe probleme legate de puterea de concentrare si de stare mentala astfel încat, în multe momente, caderile psihice pot fi mai dure decat durerea fizica.

Pentru ca a gresi în tenis nu înseamna neaparat a pierde; poti pierde un punct dar ai sansa punctului urmator. Poate, nu în ultimul rand, pentru ca este un joc foarte practicat în societate ,iar pe terenurile de tenis se pot lega prietenii dar se si pot pune bazele unor afaceri.

Iata doar cateva din motivele pentru care ne apropiem de tenis. Adaugati binefacerile sportului în general : libertatea si frumusetea miscarii, pasiunea jocului si veti întelege de ce sunt multi oameni care în momentele libere pun repede o pereche de tenisi, un trening si o racheta intr-o geanta si asalteaza terenurile, nu foarte multe de tenis.
Si pentru ca, în definitiv, MISCAREA INSEAMNA VIATA.

Primul serviciu poate fi cea mai importanta arma a unui jucator, dar, in acelasi timp, poate si cel mai urat cosmar al adversarului sau!

Personal, ma bazez pe primul serviciu foarte mult deorece sunt un jucator serviciu-voleu. Primul serviciu poate fi unul foarte puternic, de nereturnat sau unul foarte plasat, precum cel folosit de Patrick Rafter, care foloseste servicii plasate intentionat pentru a-si scoate adversarul din teren, ramanandu-i apoi decat sa vina la fileu si sa intoarca un voleu intr-un teren gol.

Nu trebuie sa fii mare si puternic si nici nu este nevoie sa ai un corp atletic pentru a avea un serviciu puternic. Forta din serviciu nu vine doar din mana. Rolul picioarelor, al rotirii umerilor precum si al muschilor abdominali sunt elemente cruciale in viteza de plecare a mingii la serviciu. Cei care nu pot executa un prim serviciu foarte puternic au optiunea de a varia efectele mingii si al pozitionarii acesteia astfel incat adversarul sa se intrebe mereu ce urmeaza. Cel mai prost lucru care poate fi facut la serviciu, pe langa o dubla greseala, este sa foloseasca un prim serviciu predictibil si usor “atacabil”.

La serviciu, in principiu, exista 4 feluri de efecte care pot fi imprimate mingii – in plin, kick, slice si topspin – si 3 optiuni in ceea ce priveste plasarea mingii in careul advers. Despre aceste efecte si modalitati de serviciu, insa, vom reveni in alte articole viitoare. Folosind si variind toate aceste optiuni veti avea un avantaj in sensul ca adversarul va trebui mereu sa fie pregatit pentru orice. Adversarul nu va intra intr-un ritm si nici nu-si va putea crea un avantaj printr-un retur puternic al unui serviciu previzibil.

Jucatorii cu serviciu in forta: nu este recomandabil sa trimitem mingea in terenul advers cu forta maxima si cu speranta ca va ajunge in careul de serviciu. Capacitatea de a directiona primul serviciu este mult mai importanta decat forta cu care este lovita mingea. Plasarea loviturilor va determina adversarul sa fie mereu in alerta si ii va conferi nesiguranta, iar in cazul in care sesizati ca exista o parte slaba a adversaului, puteti lovi acolo. Aceasta strategie va va da mai mult control asupra punctelor jucate. Daca aveti un prim serviciu foarte puternic si doar sperati ca mingea sa intre in careu, va recomand sa loviti mingea mai lejer si sa puneti accent pe control. Desi va exista senzatia, la inceput, ca faceti ceva gresit, in timp, acest lucru va fi foarte benefic. Dupa ce va stabilizati un pic de ritm, un timing potrivit si un control mai bun, abia atunci ar trebui sa reintroduceti din puterea initiala in lovitura. Trebuia notat cat de eficient este serviciul atunci cand aveti control suficient pentru a putea plasa mingea pe orice parte a terenului adversarului.

Jucatorii cu serviciu slab: jucatorii mai scunzi, precum Agassi si alti profesionisti din turneele ATP, isi folosesc cu chibzuinta serviciile. Din moment ce nu poate imprima multa forta mingii din primul serviciu, Agassi foloseste mult efect si o pozitionare excelenta in terenul advers, astfel incat adversarii sai au probleme sa atace mingea. In mod fundamental, daca nu exista forta, trebuie folosit cat mai mult efect si control. Cu timpul si cu exercitiu, serviciile se vor imbunatati, va fi mai rapid si mai precis. Exercitiul duce la perfectiune! Cheia este de a impiedica adversarul sa atace primul serviciu. Daca se intampla acest lucru, inseamna ca veti fi in aparare intregul meci. Astfel, adversarul va controla ritmul jocului. Folosind efect si plasare, veti putea indeparta adversarul de suprafata de joc si astfel veti putea prelua controlul punctului. Pentru serviciile lipsite de forta este important ca mingea sa cada adanc in terenul de joc. Daca mingea cade departe de linia transversala de mijloc, inspre fileu, adversarul are oportunitatea sa paseasca in teren si sa atace la fileu.

Nu intotdeauna este nevoie de putere pentru un prim serviciu exceptional. Jucatorii care nu au inaltimea, forta si tehnica necesare unui serviciu foarte puternic au alte optiuni. Trebuie gasit ce functioneaza pentru fiecare in parte si perfectionat. Nu trebuie sa va adaptati tenisului, ci trebuie sa adaptati tenisul pentru voi.

Cred ca al doilea serviciu trebuie tratat cu mai multa atentie decat primul serviciu. Asa cum primul serviciu poate fi cel mai bun prieten al tau, la fel, al doilea serviciu poate fi cel mai periculos dusman al tau!

“You’re Only As Good As Your Second Serve” (Fernando Verdasco)

Multi jucatori au un al doilea serviciu care poate fi usor atacat, ceea ce inseamna ca jucatorul de la primire poate lovi mingea unde vrea in teren si poate urca apoi la fileu pentru a finalize un punct usor. Problema la foarte multi jucatori nu este ca cel de-al doilea serviciu este lipsit de forta, desi nu este tocmai un ceva de dorit un serviciu fara putere. Ceea ce afecteaza cel mai mult cel de-al doilea serviciu este faptul ca nu exista (sau este foarte putin) efect, iar mingea ajunge foarte previzibil in careul de serviciu.

Pentru a evita ca adversarul sa atace pe serviciul tau, cred ca trebuie sa faci doua lucruri. In primul rand, trebuie sa stii sa lovesti al doilea serviciu in profunzime, astfel incat adversarul sa fie impins spre spatele terenului, fiindu-i astfel mai greu sa urce la fileu. Al doilea lucru care trebuie controlat este efectul, care trebuie imprimat din plin celui de-al doilea serviciu. Cele doua caracteristici de mai sus merg mana in mana. Cu cat reusesti sa imprimi mai mult efect (nu slice, ci kick sau topspin) cu atat mingea va sari mai spre spatele terenului dupa ce cade prima oara. Acest lucru va impinge adversarul spre inapoi, ceea ce va face ca serviciul sa nu poata fi atacat atat de usor.

Multor persoane le este frica sa loveasca al doilea serviciu cu putere. Daca va uitati la avantajele unui serviciu cu topspin, consistenta este unul dintre aceste avantaje, datorita tocmai acestei miscari de rotatie imprimata mingei. Un bun obiectiv de tinut minte la executarea celui de-al doilea serviciu este sa loviti la fel de tare ca la primul serviciu , dar incercati sa aplicati maximum de spin mingei. Pete Sampras a fost un maestru al acestei tehnici. El reuseste sa puna atat de mult spin serviciilor sale, mai mult decat oricine altcineva, ceea ce a facut ca el sa detina unul dintre cele mai bune servicii secunde.

Repetati serviciile cu topspin sau kick pentru al doilea serviciu, inainte si dupa meciurile de tenis; nu trebuie mult timp pentru ca imbunatatirile sa fie vizibile si increderea in aceste servicii va conduce la folosirea lor eficienta in meciuri. Daca reusiti acest lucru, in plus, veti avea un serviciu secund mult mai bun si veti scapa de stresul ca veti fi atacat dupa ce serviti a doua oara.

O alta problema la multe persoane la al doilea serviciu este faptul ca nu tintesc serviciul. Multa lume plaseaza primul serviciu, dar la al doilea pur si simplu loveste la intamplare cu speranta ca va intra – nu conteaza unde, atata vreme cat intra. Daca adversaul vostru are un forehand puternic cu care reuseste sa castige puncte mereu, cu siguranta nu doresti ca al doilea serviciu sa fie directionat catre forehandul sau. Din nou, posibilitatea de a pozitiona serviciul poate scadea drastic sansele ca adversaul sa preia conducerea punctului.

Al doilea serviciu este la fel de important ca primul. Cu un serviciu second solid scapi de presiunea generata de faptul ca in subconstient te gandesti ca trebuie sa ai un prim serviciu perfect si de neplacuta situatia in care pe serviciul secund esti mai mereu atacat. Lucrati la al doilea serviciu cat de mult puteti. Invatati sa imprimati atat efect cat si adancime mingei.

Scott Baker

Tennis4You.com

In mod evident, lovitura de backhand, cunoscuta la noi sub numele de “rever” este complementara loviturii de forehand. In traducere libera, lovitura de forehand este cea a “mainii principale” (dreapta sau stanga, in functie de jucator: dreptaci sau stangaci), backhandul fiind lovitura mainii secundare. Nu de putine ori insa, lovitura de backhand este “arma” favorita a multor jucatori.

Backhandul poate fi executat cu una sau cu amandoua mainile. In cea mai mare parte a secolului al XX-lea a fost executat cu o singura mana folosind fie o priza Continentala fie o priza Eastern. PrizaContinentala pentru backhand este aceeasi ca pentru lovitura de forehand. Pentru priza Eastern de Backhand racheta este usor rotita in directia opusa directiei in care tinem priza Eastern pentru Forehand . In zilele de astazi, foarte putini jucatori profesionisti mai utilizeaza priza Western pentru lovitura de backhand. Priza este aceeasi ca pentru lovitura de forehand dar poate imprima mingii mai mult top-spin. Aceasta lovitura este folosita indeosebi de jucatori pro precumGustavo Kuerten, Richard Gasquet sau Justine Henin.

Lovitura cu doua maini este de obicei folosita astfel: mana principala tine racheta cu o priza Continentala in timp ce mana mai slaba tine racheta cu o priza Eastern de forehand. Desi acesta este de departe cel mai intalnit mod de a lovi reverul cu doua maini, exista o multime de jucatori care au propria varianta de a tine racheta.

Daca lovirea cu o mana sau cu doua maini este mai eficienta, este un lucru discutabil. Lovitura cu doua maini este mai usor de invatat in timp ce cu o mana se poate crea mai multa varietate si se poate genera slice-ul, aplicarea backspinului pentru a produce o traiectorie joasa dupa saritura mingii. De asemenea, lovitura cu o singura mana asigura o distanta mai mare ce poate fi acoperita si mai multa putere in schimb se considera a fi mai greu de invatat fara un antrenor profesionist.

Jucatorul considerat a avea cel mai bun backhand al tuturor timpurilor, Don Budge, folosea lovitura cu o singura mana in anii 1930-1940 si imprima destul de mult topspin. Un alt jucator recunoscut pentru backhandul sau,Ken Rosewall , folosea cu o precizie chirurgicala aceasta lovitura aplicandu-i underpin (slice) intre anii 1950-1960. Amandoi foloseau priza Eastern. Astazi,Roger Federer , care foloseste de asemenea priza Eastern, este remarcat pentru backhandul sau capabil sa conduca mingea, sa-i imprime efect, s-o taie sau s-o loveasca in plin.

Impotriva jucatorilor de zgura puternici care folosesc priza Western in forta si care pot trimite inapoi cu explozie minigile care sar mult, de obicei se poate specula faptul ca nu este suficient timp pentru a lovi mingea in urcare. Multi explica prin aceasta slabiciune dominatia luiNadal (backhand pe partea dreapta, foto 1), asupra lui Federer (foto 2) pe zgura, unde slice-ul este mai putin eficient.

Primii jucatori importanti care au folosit reverul cu doua maini, in anii 1930, au fost australienii Vivian McGrath si John Bromwich. Priza cu doua maini a castigat popularitate in anii 70 cand Bjorn Borg, Chris Evert si Jimmy Connors au folosit-o cu succes si este si astazi folosita de unii dintre cei mai buni jucatori de tenis, incluzand aici si pe surorile Williams. O posibila explicatie pentru aceasta popularitate este faptul ca majoritatea profesionistilor joaca tenis de la o varsta la care nu puteau sa foloseasca reverul cu o singura mana, din lipsa de forta. Desi folosesc de obicei reverul cu amandoua mainile, pot din cand in cand varia lovitura, facand apel la reverul cu o singura mana: rezulta lovituri greu de contracarat pentru ca te scot din ritm si slice-uri care sunt astfel mai confortabil de realizat. Un caz particular, ce merita atentia, esteAndre Agassi care si-a folosit din ce in ce mai mult backhandul cu o singura mana pentru a trimite mingi pline, imposibil de returnat.

Iata si doua filmulete edificatoare.

In primul dintre ele, il putem observa pe Tommy Haas executand un rever cu o singura mana. Germanul are unul dintre cele mai bune backhanduri la ora actuala.

http://www.youtube.com/results?search_type=&search_query=haas+backhand&aq=f

In cel e-al doilea, este infatisat backhandul cu doua maini al lui David Nalbandian. Lovitura de rever a sud-americanului este una dintre cele mai precise din ATP, procentajul de castig fiind unul extrem de ridicat.

http://www.youtube.com/watch?v=XphTboHQLtA&feature=PlayList&p=F0492581B4CDF784&playnext=1&playnext_from=PL&index=61

Al treilea filmulet este o mini lectie pentru incepatori legata de backhand.

http://www.youtube.com/watch?v=qS9RvjyWQP4

In principiu exista mai multe prize pentru executarea loviturii de forehand, fiecare avand fanii ei. Fiecare priza a avut momentul ei de glorie si de declin

Cea mai simpla priza de inteles, dar probabil cea mai greu de insusit, este cea Continentala. Cu racheta tinuta astfel incat suprafata de contact cu mingea este perpendiculara pe terenul de joc manerul este prins de jucator de la capat ca intr-o miscare de strangere de mana sau ca atunci cand tineti in mana un ciocan.

Cu priza continentala (mai cunoscuta in romana drept priza dreapta) toate loviturile (forehand, backend, serviciu, voleu) pot fi  executate fara a se schimba priza.

La priza Eastern (cunoscuta in romaneste ca „priza de dreapta”), racheta este usor rotita astfel incat palma jucatorului este mai mult pe partea mai groasa a manerului. Cu priza Eastern se va lovi o minge mai „plata” decat cu o priza Continentala.

Priza Western, rotatia rachetei in mana jucatorului este si mai exagerata putand ajunge ca planul rachetei sa fie paralel cu suprafata de joc imediat dupa lovirea mingei. Priza Western imprima mingei foarte mult efect.

Pentru o perioada de timp, in anii 1920, jucatorul Bill Johnson a fost considerat de multi ca avand cea mai buna lovitura de forehand, o lovitura pe care o executa la nivelul umarului cu o priza Western. Putini jucatori de top au mai folosit priza Western dupa aceea, dar la sfarsitul secolului XX, cand tehnicile de lovire precum si echipamentul de tenis s-au schimbat substantial, priza Western pentru Forehand a avut o revenire si este acum folosita de multi jucatori.

Iata si trei filmulete elocvente.

Primul dintre ele il infatiseaza pe americanul Andy Roddick, lovitura sa fiind redata in slow-motion. La momentul actual, Roddick are fara indoiala unul dintre cele mai puternice forehanduri din circuit.

In al doilea apare numarul 2 mondial, elvetianul Roger Federer, tot in slow motion. Este binecunoscut faptul ca Federer isi foloseste lovitura de dreapta pentru a initia atacuri nimicitoare.

Cea de-a treia secventa video ne infatieaza un material pentru incepatori.

http://www.videojug.com/film/how-to-master-the-basic-forehand

BCR OPEN ROMANIA este printre ultimele turnee ATP ale sezonului care se disputa pe zgura. Cu premii in valoare de 500.000$, Romanian Open reprezinta principalul punct de atractie pentru tenismenii spanioli, argentinieni si francezi. Prima editie a avut loc in anul 1993, iar de atunci si pana astazi, niciun roman nu are reusit sa triumfe la concursul de simplu. La ediţia din 1998, perechea Andrei Pavel – Gabriel Trifu a câştigat turneul la dulbu. Lla simplu, deşi la ediţia din 2005 doi jucători români au ajuns în semifinală, iar în 2007 Victor Hănescu a jucat finala, niciun jucător român n-a câştigat Open România. Spaniolii se simt ca acasa pe zgura din Bucuresti, ei castigand de sase ori turneul si avand alte doua prezente in finala. Numele cele mai  importante care au triumfat aici se numara Goran Ivanisevic, Thomas Muster, Alberto Berasategui, Juan Balcells, David Ferrer si Jose Acasuso. Doar patru oameni au reusit pana acum sa se califice de doua ori in finala, Igor Andreev, Goran Ivanisevic, Carlos Moya si Gilles Simon (castigatoul ultimelor doua editii).

Finale

Simplu

An	Câştigător	Finalist	Scor
1996	Alberto Berasategui	Carlos Moya	6-1, 7-6
1997	Richard Fromberg	Andrea Gaudenzi	6-1, 7-6
1998	Francisco Clavet	Di Pasquale Arnaud	6-4, 2-6, 7-5
1999	Alberto Martin	Karim Alami	6-3, 6-2
2000	Juan Balcells	Markus Hantschk	6-3, 3-6, 7-6
2001	Younes El Aynaoui	Albert Montanes	7-6, 7-6
2002	David Ferrer	José Acasuso	6-3, 6-2
2003	David Sanchez	Nicolas Massu	6–2, 6–2
2004	José Acasuso	Igor Andreev	6–3, 6–0
2005	Florent Serra	Igor Andreev	6-3, 6-4
2006	Jürgen Melzer	Filippo Volandri	6-1, 7-5
2007	Gilles Simon	Victor Hănescu	4-6, 6-3, 6-1
2008	Gilles Simon	Carlos Moya	6-3, 6-4

Dublu

Year	Champions	Runners-up	Score
2008	Nicolas Devilder Paul-Henri Mathieu	Mariusz Fyrstenberg Marcin Matkowski	7–6(4), 6–7(9), [22–20]
2007	Oliver Marach Michal Mertinak	Martin Garcia Sebastian Prieto	7–6(2), 7–6(8)
2006	Mariusz Fyrstenberg Marcin Matkowski	Martin Garcia Luis Horna	6–7(5), 7–6(5), [10–8]
2005	Jose Acasuso Sebastian Prieto	Victor Hanescu Andrei Pavel	6–3, 4–6, 6–3
2004	Lucas Arnold Ker Mariano Hood	Jose Acasuso Oscar Hernandez	7–6(5), 6–1
2003	Karsten Braasch Sargis Sargsian	Simon Aspelin Jeff Coetzee	7–6(7), 6–2
2002	Jens Knippschild Peter Nyborg	Emilio Benfele Alvarez Andres Schneiter	6–3, 6–3
2001	Aleksandar Kitinov Johan Landsberg	Pablo Albano Marc-Kevin Goellner	6–4, 6–7(5), [10–6]
2000	Alberto Martin Eyal Ran	Devin Bowen Mariano Hood	7–6(4), 6–1
1999	Lucas Arnold Ker Martin Garcia	Marc-Kevin Goellner Francisco Montana	6–3, 2–6, 6–3
1998	Andrei Pavel Gabriel Trifu	George Cosac Dinu Pescariu	7–6, 7–6
1997	Luis Lepez Javier Sanchez	Hendrik Jan Davids Daniel Orsanic	7–5, 7–5
1996	David Ekerot Jeff Tarango	David Adams Menno Oosting	7–6, 7–6
1995	Mark Keil Jeff Tarango	Cyril Suk Daniel Vacek	6–4, 7–6
1994	Wayne Arthurs Simon Youl	Jordi Arrese Jose Antonio Conde	6–4, 6–4
1993	Menno Oosting Libor Pimek	George Cosac Ciprian Porumb	7–6, 7–6

Gilles Simon, castigatorul din 2008

Ilie Năstase (n. 19 iulie 1946, Bucureşti) este un fost jucător profesionist de tenis de câmp şi unul dintre cei mai importanţi jucători de tenis ai anilor 1970, fiind numărul unu mondial de două ori, în 1972 şi 1973.

Locul nasterii: Bucuresti, Romania
Rezidenta: Bucuresti, Romania
Inaltime: 1.82m
Greutate: 75kg

A inceput tenisul la sectia de copii a C.C.A. (viitorul Club Steaua), primele rezultate venind rapid – campion national copii in 1959, juniori 1962 si seniori in 1967, 1968.

Printre cele 57 de titluri la simplu, pe care Ilie Năstase le-a câştigat de-a lungul carierei sale, se numără şi US Open în 1972, respectiv French Open în 1973. La dublu a câştigat turneele de la Wimbledon în 1973, French Open în 1970 şi US Open în 1975. A câştigat de asemenea de patru ori turneul Masters în anii 1971, 1972, 1973 şi 1975. Pentru echipa de Cupa Davis a României a jucat timp de 18 ani un număr de 146 de meciuri de simplu şi dublu, câştigând 109. Alături de Ion Ţiriac a fost finalist al Cupei Davis de trei ori, în 1969, 1971 şi 1972.

A fost pe locul doi în competiţia la simplu de la Wimbledon de două ori, în 1972, jucând finala împotriva lui Stan Smith şi în 1976 împotriva lui Björn Borg. Ilie a castigat de asemenea, de patru ori, turneul Masters. In 2005, „Tennis Magazine“ l-a plasat pe locul 28 pe lista celor „40 cei mai mari jucatori de tenis din ultimii 40 de ani“. Nastase era cunoscut pentru glumele din arena, dar si pentru tacticile sale agresive. In urma catorva incidente petrecute pe terenul de joc, a primit numele de „Nasty“. A scris cateva romane in limba franceza in anii 1980, apoi a intrat in politica in anii 1990, candidand in 1996 la Primaria Bucurestiului.

A scris câteva romane în franceză în anii 1980, apoi a intrat în politică în anii 1990, candidând în 1996 la postul de primar al Bucureştiului. În anul 1994 a fost căpitan nejucător al echipei României de Cupă Davis.

În 2005, “TENNIS Magazine” l-a plasat pe locul 28 în lista celor “40 cei mai mari jucători de tenis din ultimii 40 de ani”. A fost desemnat de patru ori „Cel mai bun sportiv român al anului” (în 1969, 1972, 1973 şi 1974). La 12 februarie 2008, după aproape 11 ani la şefia Federaţiei Române de Tenis, a demisionat din funcţia de preşedinte al Federaţiei declarându-se „învins de justiţia şi de presa din România”.

Printr-un decret prezidenţial din 1 decembrie 2008, Ilie Năstase a fost înaintat în gradul de general-maior (cu 2 stele) în retragere în Ministerul Apărării.

Ilie a resimtit din plin, in copilarie, neajunsurile regimului comunist in care traia, cariera fiindu-i cea mai afectata. Astfel, el nu a putut parasi Romania pentru a putea parti­cipa la turneele importante din America, la varsta junioratului. Prima sa iesire importanta a avut loc abia in anul 1969, la puter­nicul turneu de la Forest Hills, SUA. Dar atunci, Ilie Nastase avea deja 23 de ani… Totusi, Nastase a compensat repede absenta din circuitul international de pana atunci si a ajuns relativ repede in topurile mondiale. Anii sai de glorie au fost 1972 si 1973, cand a devenit si nu­ma­rul unu mondial in clasamentul ATP. Inainte de a-si incepe ascensiunea in circui­tul profesionist, Ilie Nastase si-a facut mana in Cupa Davis, o competitie extrem de importanta, pe echipe. Aici l-a avut coechipier pe Ion Tiriac, cel care avea sa-i devina in timp partener traditional de dublu si probabil cel mai bun prieten. In 1969, 1971 si 1972, Ilie si-a condus echipa pana in finala Cupei Davis, dar Romania a fost de fiecare data invinsa de Statele Unite. La sfarsitul anului 1985, Nastase adunase 18 ani de jocuri in Cupa Davis, cu 146 de partide.

La inceputul anilor ’70, Ilie Nastase devine din ce in ce mai celebru si mai valoros. Turneele de Mare Slam, castigate la US Open in 1972 si Roland Garros in 1973 ii aduc consacrarea definita. Mai reuseste sa ajunga de trei ori in finale, in 1971 la Paris, si la Wimbledon in 1972 si 1976, dar este invins. Printre adversarii sai cei mai cunoscuti din acea vreme au fost celebrii Tom Okker, Stan Smith, Jimmy Connors sau Bjorn Borg. In ciuda temperamentului sau vulcanic pe teren, Ilie Nastase a legat stranse prietenii cu toti acesti jucatori.
Acelasi temperament de pe teren, care i-a si adus porecla de „Nasty“, a facut deliciul publicului pe intreg mapamondul, dar i-a adus si o multime de sanctiuni si amenzi. „Eu pe teren ma distram. Jucam tenis de placere, pentru distractie…“, povesteste Ilie, care in timp ce oferea spectacol, a reusit totusi sa ajunga si cel mai bun jucator al lumii.
In 1976, Nastase a fost primul jucator din Europa care a adunat in cariera premii de peste 1 milion de dolari, iar la finalul carierei sale, ATP il inregistrase cu premii totale de peste doua milioane de dolari. In 1991, Ilie a fost acceptat in galeria Hall of Fame.

In afara terenului de tenis, Ilie Nastase a avut acelasi mod vulcanic de a trai. Presa britanica a scris de nenumarate ori despre legenda conform careia Ilie ar fi avut peste 2.500 de femei la viata sa. Cifra nu a fost confirmata, dar este cert ca Ilie a fost un cuceritor. Cea mai cunoscuta iubita a sa ramane Diana Ross. Nastase s-a casatorit destul de tanar, la varsta de 26 de ani, exact la apogeul carierei sale, in anul in care a cucerit turneul de Grand Slam US Open si cand se bucura de o celebritate uriasa pe intreg mapamondul. Aleasa inimii sale a fost Dominique Grazia, iar de pe urma acestei casatorii Nastase a avut si primul sau copil, Natalie. Actualmente, Natalie are 31 de ani si locuieste la Paris si Montreal.

Simplu
Victorii-înfrângeri:	729 – 275
Număr titluri:	88
Cea mai bună clasare:	Nr. 1 (23 august 1973)
Rezultate la Marele Şlem
Australian Open	–
Roland Garros	C (1973) F (1971)
Wimbledon	F (1972, 1976)
U.S. Open	C (1972)
Dublu
Victorii-înfrângeri:	480 – 207
Număr titluri:	45
Cea mai bună clasare:	Nr. 59 (3 ianuarie 1983)

Insa, cele mai importante succese sunt cele intregistrate in cariera de tenismen profesionist:

Turnee de Grand Slam:
Invingator simplu:
– US Open 1972, I. Nastase vs. Arthur Ashe 3-6, 6-3, 6-7, 6-4, 6-3
– Roland Garros 1973, I. Nastase vs. Nikola Pilic 6-3, 6-3, 6-0

Invingator dublu:
– Roland Garros 1970, rezultat Ilie Nastase & Ion Tiriac vs. Arthur Ashe & Charles Pasarell 6-2, 6-4, 6-3
– Wimbledon 1973, rezultat Ilie Nastase & Jimmy Connors vs. John Cooper & Neale Fraser 3-6, 6-3, 6-4, 8-9(3), 6-1
– US Open 1975, rezultat Ilie Nastase & Jimmy Connors vs. Tom Okker vs. Marty Riessen 6-4, 7-6

Invingator dublu mixt:
– Wimbledon 1970, rezultat Ilie Nastase & Rosemary Casals vs. Olga Morozova & Alex Metreveli 6-3, 4-6, 9-7
– Wimbledon 1972, rezultat Ilie Nastase & Rosemary Casals vs. Evonne Goolagong Cawley & Kim Warwick 6-4, 6-4

Finalist simplu:
– Roland Garros 1971, Jan Kodes vs.I. Nastase 8-6, 6-2, 2-6, 7-5
– Wimbledon 1972, Stan Smith vs.I. Nastase 4-6, 6-3, 6-3, 4-6, 7-5
– Wimbledon 1976, Bjorn Borg vs. I. Nastase 6-4, 6-2, 9-7

Finalist dublu:
– Roland Garros 1966, rezultat Clark Graebner & Dennis Ralston vs. Ilie Nastase & Ion Tiriac 6-3, 6-3, 6-0
– Roland Garros 1973, rezultat John Newcombe & Tom Okker vs. Ilie Nastase & Jimmy Connors 6-1, 3-6, 6-3, 5-7, 6-4

Finalist dublu mixt:
– U.S. Open 1972, rezultat Ilie Nastase & Rosemary Casals vs. Margaret Smith Court & Marty Riessen 6-3, 7-5

Cupa Davis:
A jucat timp de 18 ani pentru echipa de Cupa Davis a Romaniei, totalizand un numar de 146 de meciuri, din care 109 castigate.
De 3 ori a jucat finala Cupei Davis cu Statele Unite alaturi de Ion Tiriac. Din pacate, au fost invinsi de fiecare data astfel:
– 1969, Cleveland: SUA � Romania, 5-0
– 1971, Charlotte: SUA � Romania, 3-2
– 1972, Bucuresti: Romania � SUA, 2-3

Tennis Masters Cup (Marelui Premiu al Federetiei Internationale de Tenis):

A castigat de 4 ori “Tennis Masters Cup” (1971, 1972, 1973, 1975), iar in anul 1973 a fost numarul 1 in clasamentul mondial.

An	Locatie	Campion	Finalist	Scor
1971	Paris	Ilie Nastase	Stan Smith	5-7, 7-6, 6-3
1972	Barcelona	Ilie Nastase	Stan Smith	6-3, 6-2, 3-6, 2-6, 6-3
1973	Boston	Ilie Nastase	Tom Okker	6-3, 7-5, 4-6, 6-3
1975	Stockholm	Ilie Nastase	Bjorn Borg	6-2, 6-2, 6-1

Finalist in anul 1974, fiind invins de Guillermo Vilas cu scorul de 7-6, 6-2, 3-6, 6-4

Bani din tenis

Ion Ţiriac (n. 9 mai 1939, Braşov), este un fost jucător profesionist de tenis român, jucător de hochei, şi actualmente un influent om de afaceri în Germania şi România.

În 1970, a câştigat împreună cu Ilie Năstase turneul de la Roland Garros. Talentul său pe teren s-a materializat mai ales la dublu, câştigând alături de Ilie Nastase, în afară de Roland Garros, numeroase alte turnee precum Foro Italico, Open Philadelphia Indoor (1970), Monte Carlo Open, Open Suedia, Italian Open şi Canadian Open (1972), Arymehr Cup (1977), alături de Guillermo Villas la Baltimore International şi Nice International (1977), Volvo International (1979) şi, alături de Adriano Panatta, Campionatului Mondial de tenis, Sao Paolo (1974). Ţiriac a fost component al echipei României în Cupa Davis între 1959 şi 1978, disputând trei finale, cu SUA, în 1969, 1970 şi 1972, în toate trei avându-l ca partener pe Ilie Năstase.

Dupa retragerea din activitatea competitionala, a fost antrenor si manager al unor renumiti jucatori profesionisti de tenis, cum ar fi Ilie Nastase, Guillermo Villas, Henri Lecomte, Mary Joe Fernandez, Anke Huber,Goran Ivanisevic, Guillermo Coria sau Marat Safin.

Din 1984 până în 1993 a fost managerul lui Boris Becker, tenisman de clasă mondială.

A activat ca manager pentru turnee de tenis de prim rang ale ATP si WTA, precum: Eurocard Open, Austrian Open, Italian Open, Faber Grand Prix si Open Romania.

Ion Ţiriac este deţinătorul licenţei turneului de tenis “BCR Open Romania” din anul 1996. A zecea ediţie a turneului (care a avut loc în luna septembrie a anului 2005) a oferit premii în valoare de 302.000 euro. Câştigătorul trofeului competiţiei, Florent Serra a primit un cec în valoare de 44.100 euro.

Între anii 1998 – 2004, a deţinut funcţia de preşedinte al Comitetului Olimpic Român.

Ion Ţiriac este de asemenea unul dintre cei mai bogaţi români, fiind proprietarul unui numar mare de firme în domeniul bancar, auto şi cel al transporturilor. Este primul român care a intrat în lista Forbes a miliardarilor lumii fiind cotat^[1] ca având o avere personală în jur de 1,1 miliarde dolari în martie 2007. În noiembrie 2007, revista Capital a estimat averea lui Ion Ţiriac la 2,2-2,4 miliarde de dolari.

Ca jucator de tenis, Ion Tiriac n-a castigat foarte multi bani (in jurul a 200.000 de dolari). Dupa o perioada in care i-a antrenat pe Guillermo Villas si Henri Leconte, Tiriac a dat lovitura in 1982, cand a „pus mana“ pe Boris Becker, un pusti german care avea sa revolutioneze tenisul.

La inceput a fost greu. Sponsorii nu se prea inghesuiau. Victoria lui Becker de la Wimbledon, in 1985, a dus castigurile sale la o cota nemaintalnita pana atunci in sport. Romanul Tiriac a avut meritul ca a stiut sa vanda talentul si notorietatea lui Becker, contractele de publicitate ale germanului fiind parafate doar pe sume cu sapte zerouri in coada.

„Am obtinut bani buni cu Becker. Dar el a castigat, datorita mie, mult, mult mai mult“, a declarat Tiriac.

Tiriac a simtit ca tenisul va deveni o mare afacere, asa ca a cumparat licenta pentru mai multe concursuri din circuitul profesionist, dupa care le-a scos la mezat.

Magnatul le-a inchiriat pe milioane de marci, dolari sau, mai nou, euro. Afacerea era si a ramas simpla, dar foarte profitabila: orasele mari care doreau sa promoveze un eveniment aveau nevoie de expunere, iar Tiriac le-o oferea prin intermediul turneelor sale, care atrageau ca un magnet.

Asa a reusit romanul sa faca afaceri gigantice cu municipalitatea oraselor Stuttgart, Hanovra si, mai nou, Madrid. La Hanovra, spre exemplu, obiectivul final a fost promovarea Expozitiei Universale „Expo 2000“.

De cativa ani, Tiriac a dus unul dintre marile sale turnee la Madrid, acolo unde, cu sprijinul guvernului spaniol, a demarat constructia unui complex-gigant, „Casa magica“. Premiile de milioane de euro puse la bataie si influenta lui Tiriac in structurile ATP au facut ca acest turneu sa fie propulsat intre primele opt din lume. Mai mult, se preconizeaza transformarea concursului madrilen in al cincilea turneu de Grand Slam!

Primul roman miliardar in euro

Ion Tiriac a fost primul roman a carui avere a trecut bariera de un miliard de euro.

„Valoarea unui om de afaceri nu consta in cati bani are, ci in accesul pe care il are la bani”, asa gandeste Ion Tiriac.

Usor de zis pentru un om care este, de asemenea, primul roman care a intrat in topul Forbes al miliardarilor lumii.

Cea mai importanta piesa din averea primului miliardar roman este Banca Ion Tiriac, care a fuzionat recent cu HVB creand o noua entitate – HVB-Tiriac. Valoarea actiunilor lui Tiriac in noua banca (49,9%) este acum de aproximativ 300-400 de milioane de euro.

Celelalte afaceri importante ale fostului tenisman sunt societatea de asigurari Allianz-Tiriac, grupul de firme din industria auto, participatia minoritara la Metro Romania, precum si investitiile imobiliare.

Studii, ordine si distinctii

– A absolvit in 1964 Institutul de Cultura Fizica, Bucuresti primind distinctia Maestru Emerit al Sportului
– Serviciul Credincios in grad de Mare Cavaler
– Doctor Honoris Causa al Universitatii de Vest din Timisoara
– Cavaler al Ordinului Steaua Romaniei

„Sportul m-a invatat ca atunci cand castigi esti un erou, iar cand pierzi esti ultima jigodie. Nu trebuie sa te lasi doborat. Trebuie sa ramai fidel tie insuti“, isi rezuma Tiriac experienta de viata.

Date personale

Victor Hanescu jucand la New Haven in 2005

Nationalitate: roman

Resedinta: Bucuresti

Locul si data nasterii: Bucuresti, 21 iulie 1981

Inaltime: 1m98

Greutate: 85 kg

Profesionist din 2000

Antrenor: Firicel Tomai

Pantofi: Lotto

Racheta: HEAD

Echipament: Lotto

Biografie

A inceput sa joace tenis la varsta de 7 ani. Initial, s-a inscris la un club de baschet, avand calitati pentru a face performanta. Desi era inalt, a fost respins, pe motiv ca era prea tanar. Atunci s-a hotarat sa se axeze pe tenis.

Tatal, Constantin, si mama, Elena, sunt ingineri. Are o sora mai mica, Irina, a carei principala pasiune este inotul.

Printre hobbi-urile lui Victor se numara fotbalul, fiind fan al echipei Steaua Bucuresti, pescuitul si inotul(a participat la diverse competitii, pana la varsta de 12 ani).

In copilarie, i-a avut idoli pe Ilie Nastase, Goran Ivanisevic si Pete Sampras.

Lovitura sa preferata este backhandul, suprafetele favorite fiind zgura si iarba.

Face parte din echipa de Cupa Davis a Romaniei din 2001, avand un record de 7 victorii si 6 infrangeri(7-5 la simplu, 0-1 la dublu), in 9 intalniri.

Este pregatit fizic de Bogdan Tudor, din 2002, si de Firicel Tomai, din 1996.

Cariera

Cel mai bun loc ocupat de Victor Hanescu in clasamentul ATP a fost pozitia 33, atinsa pe 4 mai 2009. In ierarhia de dublu, cea mai buna clasare a avut-o pe 6 februarie 2006, cand a ajuns pe 165.

In 2001, a ajuns pentru prima oara in finala unui turneu challenger, la Freudenstand, infrant de Albert Montanes.

2002

In 2002, s-a calificat pe tabloul principal al turneului de la Umag, unde a ajuns pana in sferturi, trecand de Marcelo Rios si de Juan Antonio Marin, dar pierzand in fata lui Jurgen Melzer. In acelasi an, a castigat primul turneu challenger al carierei, la Maia, invingandu-l in finala pe Oscar Hernandez. A ajuns in semifinale la challengerul de la Zagreb si si-a facut debutul in Cupa Davis, in partida a cincea a intalnirii cu Austria, castigata in fata lui Melzer. A jucat din nou in playofful pentru mentinerea in grupe impotriva Slovaciei, invingandu-l pe slovacul Karel Beck. La sfarsitul anului, a inregistrat 19 victorii si 9 infrangeri.

2003

In 2003, a terminat pentru prima oara in Top 100, fiind tot odata cel mai bine clasat tenismen roman, dupa un salt de peste 100 de pozitii. A castigat 15 meciuri in turneele ATP si a avut un record de 16-12 in turneele challenger. S-a calificat pentru prima oara pe tabloul principal al unui turneu de Grand Slam la Roland Garros, unde a ajuns pana in turul 3, eliminat de Jarkko Nieminen. Tot in turul 3 a ajuns si la Wimbledon, pierzand in fata lui Sjeng Schalken. A atins finala la challengerul de la Roma, pentru ca, dupa o saptamana, sa se califice pe tabloul principal al Mastersului de la Roma. A ajuns in sferturi la BCR Open Romania, infrant de ulteriorul invingator, Nicolas Massu, si a incheiat sezonul trecand in turul 2 la Paris, dupa o victorie asupra lui Wayne Ferreira, invins insa de Roddick. A contribuit decisiv la mentinerea Romaniei in grupa mondiala de Cupa Davis, dupa ce l-a invins pe Gustavo Lapentti in ultimul meci al disputei cu Ecuador, de la Quito.

2004

In 2004, a atins primul sfert de finala intr-un turneu ATP, la Scottsdale, pierzand la Nicolas Kiefer, pentru a castiga apoi challengerul de la Roma. A castigat partida contra lui Stanislas Wawrinka din confruntarea de Cupa Davis contra Elvetiei, pierduta de Romania cu 3-2. A inceput turneul de zgura cu un sfert de finala la Estoril, dupa ce a trecut in turul 1, de Reiner Schuettler, numarul 6 mondial, prima lui victorie in fata unui jucator din Top 10. Tot in sferturi s-a oprit la Saint Poelten, invins de Filippo Volandri. In sezonul de iarba, a pierdut a treia oara in sferturi, la Nottingham, in fata lui Tyler Dent. A participat la Jocurile Olimpice de la Atena, pierzand in primul tur la Wayne Arthurs. A ajuns din nou in sferturi la Bucuresti, pierzand inca o data in fata lui Volandri. A incheiat sezonul cu recordurile 12-12 pe zgura, 4-9 pe iarba si 3-3 pe hard.

2005

In 2005, a terminat sezonul pentru a doua oara in trei ani in calitate de numar 1 al Romaniei, intrand pentru prima oara in Top 50. A realizat cea mai buna performanta a carierei, ajungand in sferturi la Roland Garros si castigand in total 26 de meciuri. La turneul de Grand Slam de pe zgura, l-a eliminat in optimi pe David Nalbandian, intr-un meci de cinci seturi, dar a pierdut in sferturi in fata liderului mondial, Roger Federer. A urmat o perioada de regres, in care nu a reusit sa lege doua victorii la rand, pana spre sfarsitul lui iulie, cand a ajuns in sferturi la Kitzbuhel, infrant de Fernando Verdasco. A urmat un alt sfert, la Sopot, pentru a face apoi o semifinala pe hard, la New Haven, pierduta in trei seturi in fata lui James Blake, ulteriorul campion. A ajuns inca o data in semifinale la Bucuresti, infrant de Mariano Puerta. A terminat anul cu recordurile 17-10 pe zgura, 7-7 pe hard si 2-3 pe iarba. La dublu, a ajuns, alaturi de Andrei Pavel, in finala la Open Romania. De-a lungul intregului an a castigat in total 448.198 dolari.

2006

In 2006, a fost eliminat in turul 1 la toate turneele la care a participat. In luna mai , in urma mai multor accidentari, a decis sa se opereze, iar acesta l-a tinut departe de teren pana spre finalul anului.

2007

In 2007, a revenit pentru echipa de Cupa Davis a Romaniei in meciul cu Franta, pierzand in trei seturi in fata lui Richard Gasquet. A ajuns in semifinale la challengerul de la Roma si in sferturi la Zagreb. A mers pana in finala la Milano, au urmat sferturi la Reggio Emilia, pentru a castiga mai apoi doua challengere succesive, la Timisoara si la Graz. La challengerul de la Brasov dezamageste, iesind prematur din concurs, dar se revanseaza din plin la BCR Open Romania. Beneficiar al unui wild-card, Victor il scoate in primul tur pe neamtul Florian Mayer, dupa care in optimi il elimina pe favoritul 8, Alberto Montanes. Il invinge in sferturi si pe favoritul 3 al competitiei, italianul Potito Starace, care il eliminase un tur mai devreme pe Andrei Pavel, ajungand astfel in semifinale fara set pierdut. A facut si un turneu de dublu reusit, trecand, impreuna cu Andrei Pavel, pana in semifinale, unde au fost opriti de favoritii 2, Garcia si Prieto, cu 11-9 in tie-breakul decisiv. Participa mai apoi la barajul pentru mentinerea in grupele Cupei Davis, contra Japoniei, de la Osaka. Pierde usor, in trei seturi, intalnirea cu Takao Suzuki, 6-7;1-6;6-7, pentru a castiga mai apoi meciul decisiv, contra lui Go Soeda, 6-3;5-7;7-6;7-6. La dublu, a ajuns pana in semifinale la turneul ATP de la Umag.

2008

Incepe sezonul 2008 prost, pierzand in primul tur al turneului de la Adelaide, in fata mai tanarului sau adversar, francezul Jo-Wilfried Tsonga. Nici la Australian Open nu se descurca mai grozav, fiind eliminat din nou inca dupa primul meci de un alt francez, Paul-Henri Mathieu, 6-1;7-6(4);6-1.

Joaca in meciul de Cupa Davis contra Frantei, pierzand meciul de simplu disputat in compania lui Richard Gasquet. Romania urma sa cedeze intalnirea cu 5-0.

Continua o perioada neagra, pierzand in turul 1 la Memphis si Las Vegas si in turul 2 la Indian Wells.

La Roland Garros il invinge pe Dudi Sela in primul tur in cinci seturi, fiind apoi infrant de Florent Serra. Tot in turul 2 pierde si la Wimbledon, in fata favoritului 11, Thomas Berdych, in patru seturi.

Victor castiga primul sau turneu al carierei la Gstaad, in Elvetia, dupa un traseu perfect. Succes usor cu Olivier Patience, victorie in trei seturi, dupa ce salveaza trei mingi de meci cu Ivo Karlovic. Trece in sferturi de Jeremy Chardy, iar in semifinale il invinge in decisiv pe numarul 10 mondial, favoritul 1, elvetianul Stanislas Wawrinka. In finala, il invinge in doar o ora, 6-3;6-4, pe rusul Igor Andreev. Gratie performantei sale, urca pana pe locul 59 ATP.

Continua seria victoriilor pe zgura, ajungand pana in semifinale la Kitzbuhel, unde este eliminat de Juan Martin del Potro, 6-3;7-6(5). Castiga insa proba de dublu a aceluiasi turneu, alaturi de americanul James Cerretani.

La Jocurile Olimpice de vară din 2008 de la Beijing l-a învins în primul tur pe italianul Simone Bolelli, cu scorul de 7-5, 3-6, 6-4, fiind primul jucator de tenis din Romania care a reuşit calificarea in turul doi al unui turneu olimpic de tenis. În turul al doilea însă a fost învins de francezul Gaël Monfils, cu scorul 6-4, 7-6 (7/5).

In octombrie joaca semifinale la St. Petersburg, dar este invins de kazacul Andrey Golubev, revelatia turneului.

La inceputul lui noiembrie, in ultimul sau turneu din 2008, ajunge pana in ultimul act al challengerului de la Dnepropetrovsk (Ucraina), unde este infrant de francezul Fabrice Santoro, 2-6, 3-6.

Titluri

Legenda (Simplu)

Grand Slam (0)

Tennis Masters Cup (0)

ATP Masters Series (0)

ATP Tour (1)

Challenger (5)

Futures (3)

Nr.	Data	Turneu	Suprafata	Adversar in finala	Scor
1.	Apriiel 30, 2001	Levice, Slovacia	Zgura	Ivan Beros	6–4 4–6 6–1
2.	Mai 7, 2001	Prievidza, Slovacia	Zgura	Petr Luxa	6–2 6–1
3.	Iulie 9, 2001	Galaţi, Romania	Zgura	Artemon Apostu-Efremov	7–6 6–4
4.	Septembrie 23, 2002	Maia, Portugalia	Zgura	Oscar Hernandez	6–1 3–6 6–3
5.	Octombrie 4, 2004	Roma	Zgura	Francesco Aldi	7–6 6–2
6.	Iulie 30, 2007	Timişoara, Romania	Zgura	Santiago Ventura	7–6 6–3
7.	August 13, 2007	Graz, Austria	Zgura	Leonardo Mayr	7–6 6–2
8.	Septembrie 30, 2007	Bucuresti	Zgura	Marcel Pujol	7–6 6–1
9.	Iulie 13, 2008	Gstaad	Zgura	Igor Andreev	6-3, 6-4

Date generale:

Andrei Pavel este fara doar si poate cel mai valoros jucator de tenis al Romaniei de la Ilie Nastase incoace, reusind sa ajunga pana pe pozitia 13 in clasamentul celor mai buni jucatori ai lumii. Andrei este in prezent capitanul nejucator al echipei de Cupa Davis, incercand, si din aceasta pozitie, sa duca numele Romaniei cat mai sus in clasamentul mondial.

Nume si prenume: Andrei Pavel

Data nasterii: 27 ianuarie 1974

Locul nasterii: Constanta

Resedinta: Borgholzhausen, Germania

Porecla: Cneazul

Inaltime: 1,82 m

Jucator profesionist din 1990

Mana cu care loveste: dreapta

Andrei Pavel a inceput sa joace tenis la varsta de 8 ani, insa a debutat la profesionisti la varsta de 16 ani, in anul 1990. In palmaresul sau se afla trei titluri ATP castigate la simplu: Tokyo 1998, Sankt Poelten 2000 si Montreal 2001 si trei la dublu: Bucuresti 1998, Kitzbuhel 2005 si Auckland 2006. In ultimii ani a fost o prezenta constanta in echipa Romaniei de Cupa Davis la simplu si dublu. In 2007 Federatia Romana de Tenis l-a desemnat “racheta numarul 1” a anului. In prezent, Andrei este capitanul nejucator al echipei de Cupa Davis.

Cariera pe scurt

1996 – a ajuns in prima semifinala a unui turneu ATP, la Bucuresti si a participat la Jocurile Olimpice

1997 – a ajuns in semifinala turneului de la Chennai

1998 – a castigat primul titlu ATP, la Tokio, primul roman care castiga un turneu ATP dupa 1978, cand Ilie Nastase castiga o astfel de competitie; a castigat primul titlu la dublu, la Bucuresti, alaturi de Gabriel Trifu

1999 – a ajuns in doua finale

2000 – a castigat titlul la Sankt Poelten

2001 – a castigat titlul la Montreal, reusind 46 de game-uri pe serviciu si salvand 16 break-uri din 16

2002 – a ajuns in sferturile de finala la Roland Garros si in timpul intreruperii meciului datorita unei ploi a devenit tata pentru a doua oara 2003 – a pierdut 6 luni datorita unor probleme de sanatate

2004 – ajunge in top 20 ATP; semifinala la turneul de la Houston

2005 – finalist la Munchen; la dublu castiga cel de-al doilea titlu, la Kitzbuhel si finalist la Doha si Bucuresti

2006 – iese din primii 100 de jucatori ai lumii, acolo unde nu s-a mai clasat din 1997…  La US Open a reusit sa castige primul set in fata lui Andre Agassi, chiar daca ulterior a fost invins de acesta;  a castigat barajul de Cupa Davis impotriva Coreei; la dublu, castiga titlul la Auckland, Munchen si Gstaad si ajunge in semifinala la Rpland Garros.

2007 – reajunge in primii 100 jucatori in topul mondial, pentru a 9-a oara in 10 ani, jucand si in cea de a 9-a finala ATP.

2008 – datorita unor probleme de sanatate aparute la spate, Andrei este nevoit sa renunte pentru o perioada la profesionalism si sa se dedice recuperarii.

2009 – participa la Australian Open, unde joaca impotriva numarului 3 mondial, Andy Murray. In setul 2, datorita durerilor la spate, Andrei este nevoit sa abandoneze meciul

Alte informatii despre Andrei Pavel

In cariera sa, Andrei Pavel si-a adjudecat titlul Roland Garros (foto) si a ajuns in semifinala la Wimbledon, ambele turnee dedicate celor de juniori. La capitolul personalitati pe care le admira, se inscriu Ilie Nastase si fotbalistul Gheorghe Hagi. La 16 ani, Andrei se multa in Germania, insa continua sa reprezinte Romania la Cupa Davis, detinand aici si un record de 40 de victorii si 22 de infrangeri in 27 de meciuri de baraj.

Lovitura preferata este backhandul. Vorbeste fluent engleza, franceza, germana si italiana. Este casatorit cu Simona (pe 19 august 1994) si au impreuna doi copii – Caroline Elena (nascuta pe 19 iulie 1999) si Marius (nascut pe 5 iunie 2002).

Titluri in toate competiile de simplu (7)

Legenda (Simplu)

Grand Slam (0)

Tennis Masters Cup (0)

ATP Masters Series (1)

ATP International Series Gold (1)

ATP Tour (1)

Challenger-uri (4)

No.	Date	Tournament	Surface	Opponent in final	Score in final
1.	July 1, 1996	Montauban	Clay	Stephane Huet	6–3, 6–4
2.	April 13, 1998	Tokyo	Hard	Byron Black	6–3, 6–4
3.	June 28, 1999	Venice	Clay	Slava Dosedel	6–2, 6–0
4.	May 22, 2000	St. Pölten	Clay	Andrew Ilie	7–5, 3–6, 6–2
5.	July 30, 2001	Montreal	Hard	Patrick Rafter	7–6, 2–6, 6–3
6.	November 15, 2004	Dnepropetrovsk	Hard (I)	Karol Kučera	W/O
7.	November 29, 2004	Mauritius	Hard	Hyung-Taik Lee	6–3, 6–1

Finalist (10)

No.	Date	Tournament	Surface	Opponent in final	Score in final
1.	July 17, 1995	Scheveningen	Clay	Jordi Arrese	6–3, 6–7, 6–4
2.	May 5, 1997	Ljubljana	Clay	Brett Steven	7–6, 6–2
3.	May 2, 1998	Magdeburg	Carpet	Lars Burgsmüller	6–4, 6–3
4.	April 26, 1999	Munich	Clay	Franco Squillari	6–4, 6–3
5.	June 14, 1999	s’Hertogenbosch	Grass	Patrick Rafter	3–6, 7–6, 6–4
6.	October 27, 2003	Paris	Carpet	Tim Henman	6–2, 7–6, 7–6
7.	April 25, 2005	Munich	Clay	David Nalbandian	6–4, 6–1
8.	May 22, 2006	Portschach	Clay	Nikolay Davydenko	6–0, 6–3
9.	April 30, 2007	Tunis	Clay	Simone Bolelli	4–6, 7–6, 6–2
10.	July 23, 2007	Umag	Clay	Carlos Moyà	6–4, 6–2

Titluri la dublu in ATP (6)

Date	Tournament	Surface	Partnering	Opponents in the final	Score
September 21, 1998	Bucharest, Romania	Clay	Gabriel Trifu	George Cosac Dinu Pescariu	7–6(2), 7–6(4)
July 31, 2005	Kitzbühel, Austria	Clay	Leoš Friedl	Christophe Rochus Olivier Rochus	6–2, 6–7(5), 6–0
January 15, 2006	Auckland, New Zealand	Hard	Rogier Wassen	Simon Aspelin Todd Perry	6–3, 5–7, (10–4)
May 7, 2006	Munich, Germany	Clay	Alexander Waske	Alexander Peya Bjorn Phau	6–4, 6–2
July 16, 2006	Gstaad, Switzerland	Clay	Jiří Novák	Marco Chiudinelli Jean-Claude Scherrer	6–3, 6–1
April 29, 2007	Barcelona, Spain	Clay	Alexander Waske	Rafael Nadal Bartolomé Salvá-Vidal	6–3, 7–6(1)

Finalist in turneele de dublu ATP (4)

Date	Tournament	Surface	Partnering	Opponents in final	Score in final
February 14, 1999	St. Petersburg, Russia	Carpet	Menno Oosting	Jeff Tarango Daniel Vacek	3–6, 6–3, 7–5
January 10, 2005	Doha, Qatar	Hard	Mikhail Youzhny	Albert Costa Rafael Nadal	6–3, 4–6, 6–3
September 18, 2005	Bucharest, Romania	Clay	Victor Hănescu	José Acasuso Sebastián Prieto	6–3, 4–6, 6–3
February 25, 2007	Rotterdam, Netherlands	Hard	Alexander Waske	Martin Damm Leander Paes	6–3, 6–7(5), (10–7)

Statistici:

Simplu

Numar victorii – infrangeri: 277 – 253

Numar titluri: 3

Cea mai buna clasare: Nr.13 (25 octombrie 2004)

Dublu

Numar victorii-infrangeri: 130 – 124

Numar titluri: 6

Cea mai buna clasare: Nr. 18 (30 aprilie 2007)

Cele mai bune rezultate la Grand Slamuri

Simplu

Australian Open, turul 4 (1999, 2004)

Roland Garros, sferturi de finala (2002)

Wimbledon, turul 3 (2000, 2002)

U.S. Open, turul 4 (2000, 2004)

Tournament	1990	1991	1992	1993	1994	1995	1996	1997	1998	1999	2000	2001	2002	2003	2004	2005	2006	2007	2008	2009
Grand Slam Tournaments
Australian Open	A	A	A	A	A	A	A	1R	A	4R	A	2R	3R	1R	4R	2R	2R	LQ	1R	1R
French Open	A	A	A	A	A	A	A	2R	A	1R	1R	1R	QF	A	2R	1R	1R	LQ	A
Wimbledon	A	A	A	A	A	A	A	2R	1R	1R	3R	1R	3R	A	2R	2R	2R	2R	A
US Open	A	A	A	A	A	A	1R	1R	1R	1R	4R	2R	1R	A	4R	1R	1R	2R	A
Olympic Games
Singles	NH		1R	Not Held			1R	Not Held			1R	Not Held			1R	Not Held			A	NH
ATP Masters Series 1000
Indian Wells Masters	A	A	A	A	A	A	A	A	A	A	A	1R	2R	1R	2R	3R	1R	LQ	A
Miami Masters	A	A	A	A	A	A	A	A	A	3R	3R	4R	QF	2R	QF	1R	1R	LQ	A
Monte Carlo Masters	A	A	A	A	A	A	A	A	A	2R	A	2R	3R	A	3R	A	A	1R	A
Rome Masters	A	A	A	A	A	A	A	A	A	A	3R	1R	2R	A	QF	1R	A	A	A
Madrid Masters(Stuttgart)	A	A	A	A	A	A	A	A	2R	QF	QF	2R	1R	A	3R	1R	A	1R	A
Canada Masters	A	A	A	A	A	A	A	A	A	A	2R	W	2R	A	1R	2R	A	A	A
Cincinnati Masters	A	A	A	A	A	A	A	A	A	1R	1R	2R	1R	A	1R	1R	A	LQ	A
Paris Masters	A	A	A	A	A	1R	A	A	A	A	1R	1R	1R	F	3R	1R	A	A	A
Hamburg Masters	A	A	A	A	A	A	A	A	A	A	SF	1R	2R	A	3R	1R	A	LQ	A
Year End Ranking	460	548	489	311	408	214	135	118	68	41	27	28	26	69	18	80	113	75	1142	N/A

Date generale

Andre Kirk Agassi(nascut pe 29 aprilie 1970) este un fost jucator american de tenis, castigator a 8 titluri de Grand Slam si a medaliei olimpice de aur. Este unul dintre singurii cinci oameni care au cucerit de-a lungul carierei toate cele patru turnee de Mare Slem. Este singurul jucator din era open care si-a trecut in palmares fiecare turneu de Grand Slam, Tennis Masters Cup, Cupa Davis si medalia olimpica de aur. A castigat 17 turnee ATP Masters Series, mai multe decat orice alt jucator. Revista [Tennis Magazine] l-a desemnat al saptelea jucator ca valoare din 1965 pana in 2005.

Din cauza sciaticii, Agassi s-a retras din activitate pe 3 septembrie 2006, dupa ce a pierdut in turul 3 la US Open, in fata germanului Benjamin Becker. Andre este casatorit cu Steffi Graf si are doi copii. Este fondatorul fundatiei de caritate care ii poarta numele si care a adunat 60 de milioane de dolari pentru ajutorarea copiilor din statul Nevada de Sud. In 2001, fundatia sa a deschis o academie pregatitoare in Las Vegas, destinata copiilor cu dizabilitati.

Nationalitate: american

Resedinta: Las Vegas

Data nasterii: 29 aprilie 1970

Locul nasterii: Las Vegas

Inaltime: 1.80 m

Greutate: 80 kg

Profesionist din 1986

Retras la 3 septembrie 2006

Jucator de mana dreapta, reverul cu doua maini.

Premii in bani: 31.152.975 $

Biografie

Agassi s-a nascut in Las Vegas, Nevada, fiind fiul lui Emmanuel ‘Mike’ Aghassian si al Elizabethei ‘Betty’ Agassi. Tatal sau este un iranian de origine armeano-asiriana, reprezentand Iranul la Jocurile Olimpice din 1948 si 1952, in probele de box, inainte de a emigra in Statele Unite. Dorinta sa a fost sa aiba un copil invingator in toate cele patru turnee de Grand Slam. A invatat tenis urmarind casete cu mari campioni ai vremii. I-a imbunatatit lui Andre coordonarea ochi-minge inca din primii ani ai vietii, atarnand mingi de tenis deasupra patutului sau. I-a dat vasle si baloane inca de cand mergea in carucior. Cand Agassi a inceput sa joace tenis, avea o colectie de 18.000 de mingi, dintre care lovea intre 3000 si 5000 pe zi. La varsta de cinci ani, se antrena deja cu profesionisti precum Jimmy Connors sau Roscoe Tanner. Mai tarziu, Mike si-a gasit de lucru intr-un cazino din Las Vegas, apartinand miliardarului armeano-american Kirk Kerkorian. Mike si Kirk au devenit buni prieteni, iar al doilea nume al lui Agassi, Kirk, vine tocmai de la Kirk Kerkorian.

Mike Agassi era cunoscut ca fiind foarte dominant in fata lui Andre. La meciurile fiului sau purta mereu alaturi un ciocan cu care lovea in gardurile de protectie dupa fiecare punct pierdut. Cateodata urla la arbitri iar de cateva ori a fost chiar rugat sa paraseasca arena. La 13 ani, Andre a fost trimis la Academia de Tenis a lui Nick Bollettieri, in Florida. Ar fi trebuit sa ramana insa acolo doar opt saptamani, tatal sau nefiind capabil sa suporte costurile. Dar, dupa ce Bollettieri i-a urmarit jocul timp de 10 minute, l-a chemat pe Mike si i-a spus: [Ia-ti banii inapoi. Va ramane aici pe gratis].

Agassi a fost nefericit la academie si a devenit rebel. Bea bere, distrugea rachete si si-a lasat parul lung. La un turneu televizat, purta blugi taiati si, cunoscand homofobia tatalui sau, era rujat pe buze si avea unghiile vopsite roz. Dupa un an petrecut la academie, a devenit depresiv. In cele din urma, Bollettieri si-a pierdut cumpatul si l-a obligat sa plece. L-a vazut indiferent si l-a intrebat ce-si doreste. Agassi a raspuns sec, [vreau sa plec de aici si sa devin profesionist]. Si a devenit profesionist la doar 16 ani. Primul sau turneu a fost in La Quinta, California. A castigat primul meci in fata lui John Austin, 6-4;6-2, dar a pierdut mai apoi meciul cu Mats Wilander, 6-1;6-1. La sfarsitul anului, Andre era clasat pe locul 91 ATP.

Stil de joc

Agassi a adoptat un stil de joc de pe fundul terenului, dar, spre deosebire de majoritatea celorlalti jucatori de acest tip, lovea deseori mingea si din interiorul terenului – ceeea ce necesita un timp de reactie grozav. A reusit aceasta combinatie datorita miscarii scurte a spatelui si a coordonarii extraordinare mana-ochi. Aceleasi calitati l-au ajutat sa returneze mingea formidabil pe serviciul adversarului. John McEnroe, Jim Courier si alti mari campioni l-au numit pe Agassi cel mai bun jucator de retur din istoria tenisului. Multi, inclusiv Brad Gilbert, considerau ca are cea mai buna lovire a mingii din istorie.

Agassi era cunoscut pentru capacitatea de a lovi puncte castigatoare in unghiuri imposibile de pe linia de fund. In primii ani ai carierei, incerca sa incheie punctele repede, profitand de retururile mai slabe si trimitand mingea adanc si puternic, jucand mai apoi intr-un unghi extrem. In 1995, si-a adaugat in repertoriu un drop-shot de rever, unul dintre cele mai eficiente drop-shoturi din circuit (in special datorita faptului ca loviturile sale de la nivelul solului scoteau adversarii mult in spatele terenului). In rarele ocazii in care urca la fileu, Agassi obisnuia sa ia mingea din aer si sa loveasca un voleu castigator. Pentru aceasta, avea nevoie de un timing si niste reflexe excelente, pentru care era de altfel renumit.

Dupa intoarcerea sa in tenis in 1988, Andre s-a concentrat mai mult decat in trecut pe conditia fizica si a devenit unul dintre cei mai bine pregatiti fizic jucatori din circuit. A atins o anduranta foarte buna si rareori a aratat o figura obosita.

Datorita conditiei fizice si a loviturilor sale puternice, strategia lui Agassi era de a-si purta adversarii. Incerca sa-si reduca la minim timpul dintre executii, astfel incat oponentii sa aiba cat mai putin timp sa se recupereze. Agassi punea in continuu presiune pe adversar, returnand mingea rapid si sub unghiuri mici, si incerca sa dicteze ritmul jocului de pe centrul liniei de fund. Aflat in controlul unui punct, prefera de multe ori in locul unei lovituri castigatoare una mai lenta, dar bine plasata, pentru a inlatura posibilitatea unei erori nefortate, dar si pentru a-si obosi cat mai mult adversarul. Placerea de a-si alerga oponentii in fiecare punct i-a adus porecla [The Punisher].

In ultimul an al carierei, numeroasele accidentari, predominant la spate, i-au furat o parte din viteza. Astfel, jucatorii capabili sa loveasca mingea sub un unghi mic, precum si cei foarte rapizi i-au creat serioase probleme. Pentru a-si acoperi slabiciunea, Agassi a inceput sa loveasca mai agresiv, pentru a-si mentine adversarul in defensiva si pentru a-l impiedica sa-l faca sa alerge. Acest lucru i-a crescut insa numarul de erori nefortate si i-a scazut alternativele de pe fundul terenului.

Serviciul nu a fost niciodata punctul sau forte, dar s-a imbunatatit simtitor de-a lungul carierei, ajungand de la unul prost la unul mediocru. Cel mai eficient serviciu al sau era un slice puternic, folosit pentru a trimite asi sau pentru a-si scoate adversarii in afara terenului. Pentru al doilea serviciu, s-a bazat mai mult pe o lovitura grea, adanca.

Cariera

1986-1993: Imaginea inseamna totul

Agassi a devenit profesionist in 1986 si a castigat primul titlu de simplu in 1987, la Itaparica. A incheiat sezonul pe locul 25 ATP. A cucerit alte sase titluri in 1988, iar in decembrie totalul castigurilor sale din tenis au depasit 2 milioane de dolari, in conditiile in care disputase doar 43 de turnee – jucatorul care a atins acel nivel cel mai rapid in intreaga istorie. La sfarsitul anului ocupa ultima pozitie a podiumului clasamentului mondial, in spatele lui Mats Wilander si Ivan Lendl.

Fiind un jucator tanar si de perspectiva, Andre a adoptat o tinuta rebela. Si-a lasat parul lung, in stil de rocker, si-a pus cercel, si a inceput sa poarte tricouri colorate, contrar regulilor nescrise ale tenisului, cunoscut drept sportul alb. A fost promotorul unei diete bazate pe cheeseburgeri si a facut reclama aparatului foto Canon ‘Rebel’. Motto-ul publicitar era [Imaginea inseamna totul], motto ce a fost insusit indata si de Agassi.

Pe langa faptul ca nu a jucat la Australian Open (turneu ce avea sa devina mai tarziu Grand Slamul sau favorit) in primii opt ani ai carierei, Agassi s-a decis sa nu participe nici la Wimbledon intre 1988 si 1990, declarand ca nu vrea sa mearga acolo din cauza traditiei locale, care cerea un echipament de culoare predominant alba. Multi specialisti ai vremii au comentat ca adevaratul motiv al lui Agassi era ca stilul sau de joc de pe fundul terenului nu se potrivea ierbii londoneze.

Rezultatele foarte bune in circuit l-au impus rapid pe Agassi drept favorit la castigarea unui turneu de Grand Slam. Inca adolescent, a ajuns in semifinale la Roland Garros si la US Open in 1988, si din nou la US Open in 1989. Totusi, a inceput anii ’90 cu o serie de insuccese. A ajuns in 1990 in prima sa finala de Grand Slam la Roland Garros, insa a pierdut in patru seturi la Andres Gomez. A doua finala de Grand Slam a fost pierduta in fata lui Pete Sampras, la US Open. La ultima intalnire dintre cei doi, Agassi se impusese categoric, 6-1;6-1. Dupa acel meci, i-a marturisit antrenorului sau ca ii pare rau de Sampras, pentru ca acesta nu va reusi niciodata sa ajunga un mare jucator. Vazand tragerea la sorti, Agassi era fericit ca scapase de John McEnroe si Ivan Lendl si isi propunea sa-i trimita lui Pete mai multe mingi decat acesta putea returna. Desi favorit al meciului, Andre a pierdut in trei seturi, 6-4;6-3;6-2. Rivalitatea dintre cei doi americani a devenit rivalitatea dominanta in tenis, pentru intreaga decada. Tot in 1990, Agassi a ajutat echipa de Cupa Davis a Statelor Unite sa castige prima Salatiera de Argint dupa opt ani.

In 1991, a atins a doua finala consecutiva la Roland Garros, unde si-a intalnit fostul coleg din cadrul Academiei Nick Bollettieri, Jim Courier. Courier s-a impus intr-un meci de cinci seturi. Agassi s-a decis sa participe la Wimbledon in 1991, trezind controverse in presa in legatura cu imbracamintea pe care urma sa o poarte. In cele din urma, a aparut in prima runda cu un echipament complet alb. A reusit sa ajunga pana in sferturile de finala.

Spre surpriza multora, primul Grand Slam castigat de Agassi a fost Wimbledonul, nu Roland Garrosul sau US Openul, unde avusese mult succes in anii precedenti. L-a invins in 1992 intr-o finala de cinci seturi pe croatul Goran Ivanisevic. Pe parcurs, i-a eliminat pe Boris Becker si John McEnroe, ambii fosti campioni la Londra. Niciun alt jucator de fundul terenului nu avea sa se mai impuna la Wimbledon pana la Lleyton Hewitt, zece ani mai tarziu, dar pe o iarba mai lenta si mai predispusa acestui stil de joc. Agassi a fost desemnat [Personalitatea Sportiva a Anului 1992] de catre BBC.

A fost din nou un membru cheie al echipei de Cupa Davis al SUA, castigatoarea celei de-a doua Salatiere de Argint in decursul a trei ani.

In 1993, Agassi a castigat doar un turneu de dublu, la Cincinnati, alaturi de Petr Korda. A lipsit o mare parte din an din cauza unor accidentari si a clacat la evenimentele majore. La US Open, a fost eliminat inca din primul tur, dupa care a fost operat.

1994-1997: Rivalitate si accidentari

Agassi a inceput mai domol anul 1994, pierzand inca din prima saptamana atat la Roland Garros, cat si la Wimbledon. Totusi, Andre si-a regasit gloria in sezonul de hard, castigand Mastersul canadian. Revenirea sa a culminat cu stabilirea unui nou record: primul om care a triumfat la US Open fara a fi cotat printre capii de serie, invingandu-l pe Michael Stich in finala. In traseul sau, Agassi l-a invins intr-un meci de cinci seturi pe compatriotul sau Michael Chang.

In 1995, Agassi s-a tuns zero, surprinzand audientele. A participat pentru prima oara la Australian Open si s-a impus din prima incercare, trecand de Sampras intr-o finala de patru seturi. Cei doi s-au intalnit in finalele a cinci turnee in acel sezon, toate pe hard, Agassi castigand trei dintre ele. A cucerit in 1995 trei titluri de Masters – Cincinnati, Miami si Canada, si sapte titluri in total. In sezonul de hard din timpul verii, a inregistrat un record de 26 de victorii consecutive, serie oprita de Sampras in finala de la Flushing Meadows.

Agassi a devenit pentru prima oara lider mondial in aprilie 1995, pastrand aceasta pozitie pana in noiembrie, timp de 30 de saptamani. In ceea ce priveste raportul victorii/infrangeri, 1995 a fost cel mai bun an al sau, cu 72 de succese si doar 10 esecuri. A fost din nou un om-cheie pentru echipa de Cupa Davis a Statelor Unite – a treia si ultima Salatiera de Argint a carierei lui Andre.

1996 a fost un an mai putin reusit, neatingand nicio finala de Grand Slam. A suferit doua infrangeri surprinzatoare in primele faze ale Roland Garros si Wimbledon, in fata compatriotilor Chris Woodruff si Doug Flach. Cel mai bun rezultat al sezonului a fost castigarea medaliei de aur in cadrul Jocurilor Olimpice de la Atlanta, trecand in finala de Sergi Bruguera, 6-2;6-3;6-1. A reusit, de asemenea, sa-si apere titlurile la Cincinnati si Miami.

1997 a insemnat cel mai slab punct al carierei lui Agassi. Accidentarea la incheietura mainii i-a recidivat, permitandu-i sa dispute doar 24 de meciuri. Nu a castigat niciun turneu important si a cazut pana pe locul 141 in luna noiembrie. A devenit subiectul unei intense publicitati negative cauzata de problemele conjugale din casatoria cu Brooke Shields(de care a divortat in cele din urma).

1998-2005: Batranul specialist

In 1998, Agassi s-a rededicat tenisului. A inceput un program riguros de antrenament, luptand din greu pentru a urca din nou ierarhiile jucand turnee challenger. Dar deasupra tuturor, schimbarea cea mai drastica a fost cea de atitudine, fostul rebel devenind acum un atlet gratios, admirat de jucatorii tineri. Dupa ce castiga meciurile, transmitea cate doi pupici fiecarui colt al tribunei, in semn de recunostinta pentru dragostea lor pentru tenis. A jucat cateva partide clasice, cele mai importante fiind cele impotriva lui Patrick Rafter si Pete Sampras.

In acel an, Agassi a castigat 5 turnee, urcand de pe locul 141, pe care se afla la inceputul sezonului, pana pe pozitia a sasea, cel mai mare salt reusind de un jucator din Top 10 in timpul unui an calendaristic. A atins in total 10 finale, pierzand la Miami in fata lui Marcelo Rios, care avea sa devina lider mondial in urma acelui succes.

A intrat in istorie in 1999, cand a revenit de la 2-0 la seturi in meciul cu Andrei Medvedev, in finala la Roland Garros, devenind al cincelea jucator care a castigat toate cele patru turnee de Grand Slam (dupa Rod Laver, Fred Perry, Roy Emerson si Don Budge). Este insa singurul care s-a impus in cele patru mari turnee pe trei suprafete diferite(zgura, iarba si hard), ceilalti patru jucand doar pe zgura si pe iarba. Totodata, este unicul tenismen care si-a adjudecat toate titlurile de Grand Slam, cat si medalia olimpica de aur.

Victoriei de la Roland Garros i-a urmat o finala la Wimbledon, pierduta in fata lui Sampras, 6-3;6-4;7-5. S-a revansat pentru infrangerea londoneza, impunandu-se la US Open, victorie cu 3-2 contra lui Todd Martin. A incheiat anul lider mondial, oprind seria de sase sezoane consecutive castigate de Pete Sampras(1993-1998). A fost singurul sezon in care Agassi a terminat pe locul 1 ATP.

Agassi a inceput anul 2000 cucerind al doilea titlu la Australian Open, trecand de Sampras intr-o semifinala de cinci seturi si de Yevgeny Kafelnikov in finala, in patru seturi. A fost primul jucator de pe tabloul masculin care a ajuns in patru finale de Grand Slam consecutive dupa Rod Laver, in 1969. In acel moment, era abia al treilea jucator dupa Rod Laver campion en-titre la trei turnee de Mare Slam, lipsindu-i Wimbledonul.

Tot in 2000 a ajuns in semifinale la Wimbledon, unde a pierdut in cinci seturi in fata lui Patrick Rafter, intr-unul dintre cele mai frumoase meciuri din istoria turneului. La prima editia a Tennis Masters Cup din Lisabona, Agassi a atins finala dupa o victorie asupra lui Marat Safin, 6-3;6-3, in finala, punand capat visului rusului de a deveni cel mai tanar lider mondial din istorie. A fost infrant insa in ultimul act de Gustavo Kuerten, 6-4;6-4;6-4. Gratie acestei victorii, Kuerten a ajuns numar 1 ATP. A incheiat anul pe locul 6, fiind singurul jucator clasat in Top 10 in trei decenii diferite(’80 – terminand pe 3 si pe 7 in 1988 si 1989; ’90 – locurile 4 in 1990, 10 in 1991, 9 in 1992, 2 in 1994 si 1995, 8 in 1996, 6 in 1998 si numarul 1 in 1999; anii 2000 – 6 in 2000, 3 in 2001, 2 in 2002, 4 in 2003, 8 in 2004 si 7 in 2005).

In 2001, a debutat cu apararea trofeului de la Melbourne, unde l-a depasit in finala pe Arnaud Clement, in trei seturi. Pe parcurs, l-a invins in cinci manse pe Peter Rafter, in fata unui stadion arhiplin, incheind astfel cariera lui Rafter la Australian Open. La Wimbledon, s-au intalnit din nou in semifinale, Rafter triumfand de aceasta data cu 8-6 in decisiv. La US Open, a fost oprit de Pete Sampras in semifinale, 6-7;7-6;7-6;7-6, intr-un meci fara break-uri.

2002 a inceput cu o dezamagire pentru Agassi, fiind obligat sa declare forfait la Australian Open din cauza unei accidentari, unde era campion in ultimii doi ani. Ultimul duel dintre Agassi si Sampras a venit in finala US Open a acelui an. Meciul s-a terminat cu victoria in patru seturi a lui Pete, care stabilit scorul final al intalnirilor Sampras-Agassi la 20-14. A fost ultimul joc din cariera lui Sampras. Finala de la US Open, dar si victoriile de la Miami, Roma si Madrid l-au ajutat sa incheie anul in calitate de cel mai batran numar 2 mondial din istorie, la cei 32 de ani si 8 luni ai sai.

In 2003, Agassi castiga a opta(si ultima) finala de Grand Slam a carierei, la Australian Open, gratie victoriei din finala contra lui Rainer Schuettler, in trei seturi. In martie, a cucerit pentru a sasea oara (a treia consecutiva) Mastersul de la Miami, depasind recordul sotiei sale, Steffi Graf, campioana de cinci ori in Florida. Prin acest succes, Agassi a devenit cel mai tanar(19 ani) si cel mai batran(32 de ani) invingator la Miami. In mai, a redevenit lider mondial, dupa victoria in fata lui Xavier Malisse, in sferturile de finala de la Queen’s, fiind cel mai batran numar 1 din era ATP, la 33 de ani si 14 zile. Si-a mentinut pozitia timp de trei saptamani. Clasamentul sau a inceput sa scada drastic in momentul in care au reintervenit accidentarile. A reusit sa faca semifinale la US Open, unde a fost oprit insa de Juan Carlos Ferrero, care a devenit cu aceasta ocazie noul lider ATP. La Tennis Masters Cup a pierdut in finala in fata lui Roger Federer, incheind anul pe pozitia a patra.

In 2004, la 34 de ani, Andre s-a impus la Cincinnati, trecandu-si in palmares titlul 59 si, totodata, al 17-lea Masters, castigand toate Mastersurile, mai putin cele de la Hamburg si Monte Carlo. A devenit al doilea cel mai batran jucator invingator la Cincinnati (turneul a debutat in 1899), dupa Ken Rosewall, care s-a impus in 1970, la 35 de ani.

A pierdut in 2005 in sferturi de finala la Australian Open, din nou in fata lui Federer. A facut figura frumoasa la alte cateva turnee, insa a fost nevoit sa se retraga din numeroase competitii din cauza accidentarilor. S-a impus pentru a patra oara la Los Angeles si a ajuns in finala la Montreal, infrant de Rafael Nadal.

Punctul cheie al anului a fost US Open, unde Agassi a ajuns, neasteptat, pana in ultimul act. Dupa ce i-a invins in trei seturi pe Razvan Sabau si Ivo Karlovic si a cedat un set in fata lui Thomas Berdych, Agassi a castigat trei meciuri consecutive de cinci seturi. Cea mai importanta din cele trei succese a fost cea din sferturi, contra lui James Blake, cand Andre a revenit de la 0-2 la seturi, castigand in tie-breakul setului decisiv, 7-6(6). Celelalte doua victime in cinci seturi au fost Xavier Malisse, in optimi, si Robby Ginepri, in semifinale. In finala, a fost infrant de Federer.

Inaintea Mastersului de la Shanghai, Agassi si-a sucit genunchiul si a fost nevoit sa stea departe de teren cateva saptamani. A jucat insa la Shanghai, unde a fost infrant in primul meci din grupe de Nikolay Davydenko, dupa care a abandonat.

A incheiat anul pe locul 7, terminand pentru a 16-a oara in primii 10, egaland astfel recordul detinut de Jimmy Connors, pentru cele mai multe prezente la sfarsit de an printre primii 10 jucatori ai lumii. In 2005, Agassi a renuntat la un acord vechi de 17 ani cu firma Nike, semnand cu Adidas.

2006: Sfarsitul unei epoci

Agassi a debutat prost in 2006. Nu si-a revenit complet in urma accidentarii la genunchi si, mai mult, s-a accidentat si la spate si la picior. Nu a participat la Australian Open din cauza problemelor medicale, care l-au fortat sa declare forfait pentru intregul sezon de zgura. A cazut din Top 10 ATP pentru ultima oara in cariera.

S-a intors pe teren in sezonul de iarba, jucand un challenger si apoi Wimbledonul. Aici, si-a anuntat intentia de a se retrage dupa US Open. A fost invins in turul secund de al doilea jucator al lumii, Rafa Nadal, dar, in ciuda traditiei, a fost intervievat dupa meci, desi era jucatorul pierzator.

A participat la doar doua turnee pe durata verii, ajungand in sferturi la Los Angeles. Drept urmare, a patruns pe tabloul principal la Flushing Meadows fara a fi cap de serie.

Andre a avut un parcurs scurt si dramatic la ultimul sau US Open. Dupa o victorie in patru seturi in fata lui Andrei Pavel, in turul 1, Agassi l-a invins in cinci seturi pe mult mai tanarul sau rival Marcos Baghdatis, favorit 8, care a cedat pe final din cauza crampelor musculare, 6-4;6-4;3-6;5-7;7-5.

In runda a treia, a intrat pe teren suferind, si a fost eliminat de germanul Benjamin Becker, locul 112 ATP. Dupa meci, Agassi a fost aplaudat in continuu timp de opt minute, dupa care a tinut un discurs de retragere induiosator.

A castigat de-a lungul carierei peste 30 de milioane de dolari din tenis, fiind devansat ca premii totale doar de Pete Sampras si de Roger Federer. In plus, a castigat alte peste 25 de milioane din contracte de publicitate, cea mai mare suma atinsa vreodata de un tenisman.

Retragerea

Dupa retragerea din timpul US Open 2006, Agassi a participat la o serie de turnee demonstrative, continuand sa isi sprijine propria fundatie de caritate. Pe 5 septembrie 2007, a comentat meciul dintre Andy Roddick si Roger Federer, din sferturile de finala ale US Open.

Viata personala

Agassi s-a intalnit cu cantareata americana Barbra Streisand la inceputul anilor ’90, inainte de a se casatori cu actrita Brooke Shields, pe 19 aprilie 1997. Pe 9 aprilie 1999, cei doi au divortat.

La Roland Garros 1999, Agassi si Steffi Graf au iesit, surprinzator, campioni, pentru el fiind primul titlu de Grand Slam din 1995, iar pentru ea din 1996. La intalnirea campionilor, au celebrat cu dansul traditional al invingatorilor. Dupa acea seara, intre cei doi s-a legat o relatie amoroasa. Graf s-a retras dupa ce amandoi au atins finala la Wimbledon. S-au casatorit pe 22 octombrie 2001. Fiul lor, Jaden Gil, s-a nascut patru zile mai tarziu, iar fiica, Jaze Elle, pe 3 octombrie 2003. Familia Agassi locuieste in Las Vegas, detinand insa numeroase case de vacanta.

Sora mai mare a lui Andre, Rita, a fost casatorita cu fosta legenda a tenisului mondial, Pancho Gonzalez, decedat in 1995.

In ceea ce priveste viata politica, Agassi este un democrat convins, platind chiar 100.000 $ pentru campaniile diversilor candidati.

Filantropie

Agassi a participat la multe evenimente de binefacere si a fondat, in 1994, Asociatia Caritabila Andre Agassi, care ajuta tinerii din Las Vegas. A primit premiul umanitar ATP Arthur Ashe in 1995, pentru eforturile sale de a asista tineri dezavantajati. Este recunoscut ca fiind jucatorul de tenis cel mai implicat in viata sociala si caritabila.

Actiunile sale de caritate constau in general in ajutarea tinerilor in a-si fructifica talentul sportiv. Clubul sau de baieti si fete aduna 2000 de membri de-a lungul anului, dand constant o echipa de juniori tenismeni de clasa mondiala. Are si un program de baschet(Agassi Stars) si un sistem riguros ce incurajeaza un mixaj intre scoala si sport.

In 2001, Agassi si-a deschis Academia Pregatitoare pentru Facultate Andre Agassi in Las Vegas, o scoala fara taxe pentru copiii dezavantajati din zona. Aceasta decisizie vine desi Andre nu si-a terminat studiile din cauza deciziei de a deveni jucator profesionist.

Alaturi de alte programe de sprijinire a copiilor pe care Agassi le finanteaza prin fundatia sa de caritate se numara si unicul loc de adapost pentru copiii abuzati si neglijati din districtul Clark, denumit Child Haven. In 1997, Agassi a construit o scoala cu sase incaperi pentru Child Haven, numind-o Centrul de Educatie Agassi. Fundatia sa a donat 720.000 $ pentru construirea Casei Agassi pentru Copii Fragili. Facilitatea a fost inaugurata in decembrie 2001 si ajuta copiii inapoiati mintal, handicapati sau intrati in carantina din cauza a diverse boli. Detine aproximativ 20 de paturi si le acorda copiilor cu necesitati speciale atentia de care au nevoie.

Citate

• Agassi, despre retragerea lui Pete Sampras: Cresti cu cineva, concurezi cu el atata vreme, e o parte importanta a carierei tale, ceva foarte special, si de aceea ajungi sa regreti ca nu mai este alaturi de tine.

• In timpul US Open 2005: Am fost motivat de depasirea obstacolelor si a gardurilor din fata mea. Mai sunt inca destule lucruri care sa ma motiveze. Dupa victoria din sferturile de finala in fata lui James Blake: In primul rand pot sa spun ca, la ora 1:15 dimineata, cu 20.000 de spectatori in tribune, nu am fost eu invingator, ci tenisul. Este minunat. Nu cred ca m-am mai simtit vreodata atat de bine aici.

• John McEnroe spunea: Daca ar trebui sa numesc cei mai buni 5-6 jucatori de tenis in acest moment, i-as nominaliza pe Sampras, pe Laver, l-as pune pe Borg pentru ca a castigat 11 Grand Slamuri, pe Federer, pe Agassi… daca as putea fi pus intr-o grupa cu acesti jucatori, as fi foarte bucuros.

• Cand Mats Willander a fost rugat in 2005 sa alcatuiasca un Top 5 al jucatorilor din toate timpurile, i-a plasat pe Agassi, Sampras, Federer si Borg pe primele patru pozitii(in ordine aleatorie), ramanand sa aleaga pentru ultima pozitie dintre Ivan Lendl, John McEnroe si Jimmy Connors. In ceea ce-l priveste pe Agassi, Willander a spus: Are domenii in care este limitat, precum pe serviciu si la voleuri, insa a castigat toate cele patru titluri de Grand Slam. Are foarte multa energie, precum Borg. Se deplaseaza cu viteza a cincea inca din primele puncte. Ceva este supranatural in ochii lui, altfel nu ar putea avea un retur atat de bun. Vede mingea ca nimeni altul si o ghideaza oriunde isi doreste. Tocmai a jucat o finala de Grand Slam la 35 de ani, ceea ce imi spune ca si-a irosit primii cinci ani ai carierei, altfel n-ar fi putut rezista atat de mult. Nimeni nu a facut mai mult pentru tenis decat Agassi si Borg.

* Pe 3 septembrie 2006, dupa ce a jucat ultimul sau meci, pierdut in fata lui Benjamin Becker, in turul 3 la US Open, Agassi a tinut urmatorul discurs, adresat fanilor sai: Multumesc. Tabela de scor spune ca am pierdut astazi, dar ce nu spune tabela este ce am descoperit eu. Si de-a lungul celor 21 de ani de tenis, am descoperit loialitatea. Ati fost alaturi de mine atat pe teren, cat si in viata personala. Am descoperit inspiratia. M-ati condus spre victorie chiar si in unele dintre cele mai slabe momente ale mele. Si am descoperit generozitatea. Mi-ati oferit un umar de care sa ma sprijin pentru a-mi atinge visele, vise pe care nu le-as fi putut indeplini niciodata fara voi. De-a lungul ultimilor 21 de ani, v-am descoperit pe voi. Si va voi pastra in amintire toata viata mea. Va multumesc.

• Rafael Nadal, principalul rival al lui Roger Federer in tenisul zilelor noastre: Agassi a fost un punct de referinta pentru lumea tenisului. Este cel care, schimband stilul si imaginea, si-a pus amprenta asupra tenisului.

Finale de Grand Slam

Simplu

Victorii(8)

An	Turneu	Adversar in Finala	Rezultat
1992	Wimbledon	Goran Ivanišević	6-7, 6-4, 6-4, 1-6, 6-4
1994	US Open	Michael Stich	6-1, 7-6, 7-5
1995	Australian Open	Pete Sampras	4-6, 6-1, 7-6, 6-4
1999	Roland Garros	Andrei Medvedev	1-6, 2-6, 6-4, 6-3, 6-4
1999	U.S. Open (2nd)	Todd Martin	6-4, 6-7, 6-7, 6-3, 6-2
2000	Australian Open (2nd)	Yevgeny Kafelnikov	3-6, 6-3, 6-2, 6-4
2001	Australian Open (3rd)	Arnaud Clement	6-4, 6-2, 6-2
2003	Australian Open (4th)	Rainer Schüttler	6-2, 6-2, 6-1

Infrangeri(7)

An	Turneu	Adversar in Finala	Rezultat
1990	Roland Garros	Andrés Gómez	6-3, 2-6, 6-4, 6-4
1990	US Open	Pete Sampras	6-4, 6-3, 6-2
1991	Roland Garros (2nd)	Jim Courier	3-6, 6-4, 2-6, 6-1, 6-4
1995	U.S. Open (2nd)	Pete Sampras	6-4, 6-3, 4-6, 7-5
1999	Wimbledon	Pete Sampras	6-3, 6-4, 7-5
2002	U.S. Open (3rd)	Pete Sampras	6-3, 6-4, 5-7, 6-4
2005	U.S. Open (4th)	Roger Federer	6-3, 2-6, 7-6, 6-1

Finale ATP Masters Series

Victorii(17)

Infrangeri(5)

Finale cariera(99)

Simplu(95)

Victorii(65)

ATP(60)

Legenda Grand Slam (8) Tennis Masters Cup (1) Aur Olimpic (1) ATP Masters Series (17) ATP Tour (33)

Titluri pe Suprafata Hard (46) Zgura (7) Iarba (1) Mocheta (6)

Dublu(4)

Victorii(1)

Nr.	Data	Turneu	Suprafata	Partener	Adversaru in finala	Rezultat
1.	August 16, 1993	Cincinnati, SUA	Hard	Petr Korda	Stefan Edberg & Henrik Holm	7-6, 6-4

Infrangeri(3)

Nr.	Data	Turneu	Suprafata	Partener	Adversari in finala	Rezultat
1.	27 Iulie, 1992	Toronto, Canada	Hard	John McEnroe	Patrick Galbraith & Danie Visser	7-5, 6-4
2.	12 Aprilie, 1999	Hong Kong	Hard	David Wheaton	James Greenhalgh & Grant Silcock	walkover
3.	21 August, 2000	Washington D.C., SUA	Hard	Sargis Sargsian	Alex O’Brien & Jared Palmer	walkover

Performante

Turneu	Victorii-Infrangeri cariera	Victorii/Participari	1986	1987	1988	1989	1990	1991	1992	1993	1994	1995	1996	1997	1998	1999	2000	2001	2002	2003	2004	2005	2006
Grand Slam
Australian Open	48-5	4 / 9	NH	A	A	A	A	A	A	A	A	W	SF	A	4R	4R	W	W	A	W	SF	QF	A
Roland Garros	51-16	1 / 17	A	2R	SF	3R	F	F	SF	A	2R	QF	2R	A	1R	W	2R	QF	QF	QF	1R	1R	A
Wimbledon	46-13	1 / 14	A	1R	A	A	A	QF	W	QF	4R	SF	1R	A	2R	F	SF	SF	2R	4R	A	A	3R
US Open	79-19	2 / 21	1R	1R	SF	SF	F	1R	QF	1R	W	F	SF	4R	4R	W	2R	QF	F	SF	QF	F	3R
Grand Slam Victorii/Participari	N/A	8 / 61	0 / 1	0 / 3	0 / 2	0 / 2	0 / 2	0 / 3	1 / 3	0 / 2	1 / 3	1 / 4	0 / 4	0 / 1	0 / 4	2 / 4	1 / 4	1 / 4	0 / 3	1 / 4	0 / 3	0 / 3	0 / 2
Grand Slam Victorii-Infrangeri	224-53	N/A	0-1	1-3	10-2	7-2	12-2	10-3	16-2	4-2	11-2	22-3	11-4	3-1	7-4	23-2	14-3	20-3	11-3	19-3	9-3	10-3	4-2
Turneul de sfarsit de an
Tennis Masters Cup	22-20	1 / 13	A	A	RR	RR	W	SF	A	A	SF	A	RR	A	RR	F	F	RR	RR	F	A	RR	A
ATP Masters Series
Indian Wells Masters	41-16	1 / 17	A	A	SF	QF	F	3R	3R	2R	2R	F	QF	1R	QF	A	1R	W	1R	A	SF	QF	3R
Miami Masters	63-13	6 / 19	A	1R	3R	1R	W	4R	2R	4R	F	W	W	2R	F	2R	SF	W	W	W	4R	SF	A
Monte Carlo Masters	2-4	0 / 4	A	A	A	A	A	2R	A	A	1R	A	3R	A	2R	A	A	A	A	A	A	A	A
Roma Masters	33-10	1 / 11	A	2R	QF	F	A	1R	A	A	2R	A	A	A	A	3R	3R	1R	W	1R	A	SF	A
Hamburg Masters	5-5	0 / 5	A	A	A	A	3R	A	2R	A	A	QF	A	A	A	A	A	2R	A	A	A	1R	A
Canada Masters	41-11	3 / 14	A	A	A	SF	QF	2R	W	QF	W	W	A	A	SF	SF	1R	1R	A	QF	2R	F	A
Cincinnati Masters	31-10	3 / 13	A	A	A	A	3R	3R	3R	SF	A	W	W	1R	2R	SF	2R	1R	QF	A	W	A	A
Madrid Masters1	21-11	1 / 12	A	A	A	QF	2R	A	A	A	QF	3R	QF	1R	3R	SF	3R	2R	W	A	SF	A	A
Paris Masters	14-4	2 / 6	A	A	A	A	A	A	2R	A	W	A	2R	A	QF	W	A	A	QF	A	A	A	A
Statistici
An	Cariera		1986	1987	1988	1989	1990	1991	1992	1993	1994	1995	1996	1997	1998	1999	2000	2001	2002	2003	2004	2005	2006
Turnee disputate	343	N/A	6	18	18	19	15	20	22	14	19	18	17	13	24	19	18	18	16	13	14	14	8
Titluri castigate	60	N/A	0	1	6	1	4	2	3	2	5	7	3	0	5	5	1	4	5	4	1	1	0
Hard Victorii-Infrangeri	587-155	N/A	4-5	21-10	33-6	20-6	26-5	17-7	19-7	27-8	29-6	53-3	34-7	11-10	47-10	41-9	25-9	35-10	36-7	32-6	37-10	32-8	8-6
Zgura Victorii-Infrangeri	152-57	N/A	0-0	5-5	29-3	13-4	9-4	10-4	15-4	2-1	4-4	11-3	2-2	1-1	5-3	9-2	4-3	5-4	13-2	9-2	0-2	6-4	0-0
Iarba Victorii-Infrangeri	50-18	N/A	0-0	0-1	0-0	0-0	0-0	4-1	7-0	4-2	3-1	5-1	0-1	0-0	1-1	6-1	6-2	5-1	1-1	6-2	0-1	0-0	2-2
Mocheta Victorii-Infrangeri	81-44	N/A	1-1	0-1	1-2	8-9	10-3	8-5	1-4	0-0	16-3	4-2	2-4	0-1	15-4	7-2	5-1	0-0	3-2	0-0	0-0	0-0	0-0
Total Victorii-Infrangeri	870-274	N/A	5-6	26-17	63-11	41-19	45-12	39-17	42-15	33-11	52-14	73-9	38-14	12-12	68-18	63-14	40-15	45-15	53-12	47-10	37-13	38-12	10-8
Procentaj Victorii	76%		46%	60%	85%	68%	79%	70%	74%	75%	79%	89%	73%	50%	79%	82%	73%	75%	82%	82%	74%	76%	56%
Clasare sfarsit de an	N/A	N/A	91	25	3	7	4	10	9	24	2	2	8	122	6	1	6	3	2	4	8	7	150

Date personale

Peter ‘Pete’ Sampras este un fost jucator american de tenis. De-a lungul celor 15 ani de cariera, a castigat 14 turnee de Grand Slam in 52 de participari. A terminat lider mondial 6 ani la rand, record in era open. A castigat titlul la Wimbledon de 7 ori, egaland recordul lui Wiliam Renshaw(stabilit intre 1881-1889). De asemenea, a triumfat de 5 ori la US Open, record in era open, impartit cu Jimmy Connors. Jurnalistul american Bud Collins l-a numit pe Sampras unul dintre cei mai buni 5 tenismeni din istoria tenisului, iar revista Tennis Magazine l-a numit cel mai bun jucator din 1965 pana in 2005. Pe 17 iulie 2007 a fost inclus pe lista de onoare, International Tennis Hall of Fame.

Porecla: Pistol Pete

Nationalitate: american

Locul de resedinta: Los Angeles

Locul si data nasterii: Washington DC, 12 august 1971

Inaltime: 1.85 m

Greutate: 77 kg

Profesionist din 1988

Retras in 2002

Joaca cu mana dreapta, rever cu o singura mana

Premii castigate in intreaga cariera: 43.280.489 $

Cariera

Primii ani

Pete Sampras s-a nascut in Washington DC, fiind al treilea fiu al lui Sammy si George Sampras, imigranti greci. Inca de la o varsta frageda, Pete a aratat veleitati atletice impresionante. Tanarul Sampras a descoperit o racheta in pivnita casei sale, dupa care a petrecut ore in sir lovind mingea de un perete. In 1978, familia Sampras s-a mutat la Palos Verdes, California, unde climatul calduros i-a permis lui Pete sa joace si mai mult tenis. S-a inscris apoi in Peninsula Racquet Club, unde si-a demonstrat pentru prima oara talentul. La 11 ani, invatase deja tehnica servici-voleu, care urma sa devina principala parte a jocului sau. A fost descoperit de Peter Fisher, un medic pediatru si fan al tenisului, care a devenit mentorul sau pentru o buna parte a carierei, supervizandu-i antrenamentele si angajandu-i antrenori. Fisher a fost decisiv in transformarea reverului cu doua maini a lui Pete intr-o lovitura cu o singura mana, pentru ca acesta sa aiba sanse mai mari la castigarea Wimbledonului. Desi s-a despartit de el, Sampras a continuat sa-i fie recunoscator pentru ajutorul dat in primii ani ai carierei.

Sampras a devenit profesionist la varsta de 16 ani, in 1988. A ajuns pana in optimi la US Open, in 1989, invingandu-l pe campionul din 1988, Mats Wilander, intr-un meci de cinci seturi, in turul secund. A castigat primul sau turneu important in februarie 1990, la Philadelphia. In luna august a aceluiasi an a castigat si primul sau Grand Slam, la US Open. In drumul spre victorie, l-a eliminat pe Ivan Lendl in sferturi, in cinci seturi, oprind seria acestuia de opt finale consecutive la Flushing Meadows. L-a invins pe John McEnroe in 4 seturi in semifinale, pentru a juca in finala cu un alt tanar talent american, Andre Agassi. Sampras l-a invis pe Andre in trei seturi, devenind astfel cel mai tanar tenismen castigator vreodata la US Open, la varsta de 19 ani si 28 de zile. Rivalitatea dintre Sampras si Agassi a devenit principala batalie a anilor ’90, Pete castigand 20 din cele 34 de intalniri dintre cei doi.

Anii ’90

In 1991, Sampras a castigat primul din cele cinci Turnee ale Campionilor, Tennis Masters Cup. La US Open, unde venea in calitate de detinator al trofeului, a creat controverse cand, dupa infrangerea din sferturi in fata lui Jim Courier, a declarat ca nu se simte dezamagit, simtindu-se usurat de presiunea de a-si apara titlul. Au urmat o serie de reprosuri, incluzand remarci descurajatoare din partea lui Jimmy Connors si Jim Courier. In 1992, a ajuns in sferturi la Roland Garros, pentru prima oara dintr-o serie de trei, a atins semifinale la Wimbledon, iar la US Open a pierdut in finala, in fata lui Stefan Edberg. Sampras a mentionat mai tarziu atingerea acelei finale ca fiind o motivatie in plus pentru a munci mai mult si pentru a deveni un jucator mai bun. A jucat in acel an si pentru echipa de Cupa Davis a Statelor Unite.

A ajuns in semifinale la Australian Open in 1993, iar la Roland Garros s-a oprit din nou in sferturi. In aprilie 1993, a devenit pentru prima oara numarul 1 mondial. Urcarea sa spre cea mai inalta treapta a ierarhiei ATP a fost controversata, nereusind sa castige pana in acel moment niciun turneu de Grand Slam in ultima vreme. Si-a justificat pozitionarea trei luni mai tarziu, adjudecandu-si primul sau titlu la Wimbledon, dupa victoria din finala asupra fostului lider mondial, Jim Courier. Imediat, a urmat al doilea titlu la US Open. A terminat anul ca numar 1 ATP detasat si a stabilit un nou record, devenind primul jucator care a servit mai mult de 1000 de asi intr-un sezon.

Sampras a dominat Wimbledonul de-a lungul urmatorilor 10 ani si a castigat trei titluri consecutive, intre 1993 si 1995. A pierdut in 1996 sfertul de finala contra lui Richard Krajicek, ulterior invingator. A obtinut mai apoi alte patru titluri la rand, intre 1997 si 2000, devenind jucatorul cu cel mai mare succes la Wimbledon din istorie. Victoria sa din 2000 i-a depasit si recordul lui Ray Emerson, care castigase 12 titluri de Grand Slam.

A castigat si doua turnee de Australian Open. In 1994, l-a invins pe compatriotul sau, Todd Martin, in finala, iar in 1997 l-a invins in ultimul act pe spaniolul Carlos Moya. Unul dintre cele mai memorabile meciuri din intreaga sa cariera a fost jocul partida contra lui Courier, din sferturile de finala din 1995. Antrenorul si prietenul lui Sampras, Tim Gullickson, a lesinat brusc in timpul unui antrenament si a fost nevoit sa se intoarca in SUA. Gullickson a fost depistat ulterior cu cancer la creier, decedand un an mai tarziu. Intristat de boala lui Gullickson, Pete a inceput sa planga in timpul meciului, dar a reusit in cele din urma sa se impuna. A pierdut mai apoi finala in fata lui Agassi. Paul Annacone a devenit mai apoi antrenorul lui Sampras, dupa ce boala l-a impiedicat pe Gullickson sa revina.

Suprafata preferata a lui Pete a fost, fara indoiala, iarba. A fost de asemenea renumit pentru capacitatea de a juca pe orice teren. A castigat din nou la Flushing Meadows in 1995 si 1996. Singura slabiciune a lui Sampras a fost zgura, unde suprafata lenta l-a impiedicat sa-si practice jocul obisnuit de serviciu-voleu. Cel mai bun rezultat la Roland Garros a venit in 1996, cand a pierdut in semifinale in fata viitorului invingator, Yevgeny Kafelnikov. In ciuda performantelor dezamagitoare de la Openul Frantei, Sampras a avut cateva notabile pe zgura. A castigat prestigiosul Open al Italiei in 1994, invingandu-l in finala pe Boris Becker, precum si cele doua meciuri de simplu din finala de Cupa Davis din 1995, contra Rusiei, cand i-a invins pe Kafelnikov si pe Andrei Chesnokov, chiar la Moscova. De asemenea, a castigat un turneu pe zgura in 1998, la Atlanta, trecand in finala de australianul Joachim Stoltenberg.

In 1998, prima pozitie a clasamentului mondial a fost amenintata de Marcelo Rios(in 1993, 1994, 1995, 1996 si 1997, Sampras dominase circuitul). Pete nu a fost in stare sa-si apere titlul la Australian Open, pierzand in sferturi, si a castigat din nou Wimbledonul, dupa o victorie foarte dificila, in cinci seturi, asupra lui Goran Ivanisevic. A pierdut un meci de cinci seturi in semifinale la US Open, in fata ulteriorului invingator, Patrick Rafter, dupa ce a suferit o accidentare in timpul celui de-al treilea set, cand se afla la conducerea partidei. A pierdut tot in semifinale la Tennis Masters Cup. Cu toate acestea, a terminat anul pe prima pozitia pentru a sasea oara la rand.

A inceput dezamagitor si anul 1999, a abandonat la Australian Open si nu a castigat niciun titlu in prima parte a sezonului. A urmat apoi o serie de 24 de victorii, castigand Turneul Stella Artois, Wimbledonul, si turneele de la Los Angeles si Cincinnati. Seria s-a sfarsit cand a fost nevoit sa se retraga de la RCA Championships si de la US Open, din cauza unei hernii de disc. Locul sau ATP a fost afectat de aceste abandonuri de la Australian Open si US Open, turnee in care avusese performante notabile sezonul precedent. Revenirea lui Andre Agassi a pus capat dominatiei de 6 ani a lui Pete Sampras, Agassi preluand locul 1 si mentinandu-l pana la sfarsitul anului. Sampras s-a refacut si a reusit sa-l invinga pe Andre la Masters Cup pentru a cincea si ultima oara, permitandu-i sa incheie anul pe locul 3.

Anii 2000

Sampras a ajuns in semifinalele Australian Open in 2000, pierzand in fata lui Agassi, care avea sa castige turneul, si s-a impus la Miami, pentru a treia oara in luna martie. A batut apoi recordul de 12 turnee de Grand Slam, castigand inca o data la Wimbledon, in ciuda unei accidentari la picior. Dupa aceasta victorie, Pete nu a mai castigat niciun titlu timp de doi ani. A pierdut in finala la US Open in 2000 si 2001, in fata lui Marat Safin si Lleyton Hewitt, facandu-i pe multi sa creada ca nu va mai reusi sa castige vreodata un turneu major. In 2001, la Wimbledon, a fost eliminat de Roger Federer, 7-6(7);5-7;6-4;6-7(2);7-5 in optimi. Astfel, Roger a pus capat unei serii de 31 de partide fara infrangere la Wimbledon pentru Pete. Meciul a marcat, totodata, singura intalnire dintre cei doi jucatori considerati cei mai buni tenismeni ai tuturor timpurilor. In 2002, Sampras a fost din nou eliminat relativ devreme de la Wimbledon, pierzand in runda secunda in fata elvetianului George Bastl, clasat pe pozitia 145 ATP.

Urmeaza o vara modesta pentru Pete, culminand cu US Open, unde Greg Rusedki, pe care l-a eliminat in turul 3, intr-un meci de cinci seturi, l-a caracterizat pe Sampras ca fiind ‘cu un pas si jumatate in urma’, prezicand ca va pierde in urmatoarea partida. Pete a reusit totusi sa invinga mai apoi doi tineri jucatori, viitoare staruri, Tommy Haas in optimi si Andy Roddick, in sferturi. L-a invins apoi pe Sjeng Schalken in semifinale pentru a ajunge, a treia oara la rand, in finala. De aceasta data, l-a intalnit pe Andre Agassi, pe care l-a infruntat si in prima sa finala de Grand Slam, cu 12 ani mai devreme. Dupa o lupta de patru seturi intre cei doi veterani, Sampras a reusit sa-si imbunatateasca recordul, castigand 14 titluri de Grand Slam, si sa-l egaleze pe cel al lui Jimmy Connors, cu cinci victorii la US Open. Acesta a fost ultimul turneu al lui Sampras.

Desi nu a jucat deloc urmatoarele 12 luni, si-a oficializat retragerea abia in august 2003, chiar inainte de US Open. A ales sa nu-si apere titlul, dar anuntul retragerii sale a fost precizat cu ceva timpl inainte, astfel incat sa-si poata lua la revedere in cadrul unei ceremonii speciale dedicata lui. Dupa retragere, a fost considerat de multi drept cel mai bun jucator de tenis din toate timpurile.

De-a lungul carierei sale, Sampras a castigat nu mai putin de 64 de turnee ATP, printre care 14 titluri de Grand Slam, 11 turnee Masters si 5 Tennis Masters Cup, precum si doua turnee de dublu. A fost lider mondial 286 de saptamani la rand, terminand 6 ani la rand pe prima pozitie a clasamentului, record neegalat pana in prezent.

Activitatea dupa retragere

Sampras a jucat primul meci demonstrativ dupa retragere pe 6 aprilie 2006, la Houston, Texas, impotriva lui Robby Ginepri, meci pierdut cu 6-3;7-6.

In 2006, a anuntat ca va evolua in turneele World Team Tennis, o liga de tenis din Statele Unite. In 2007, a declarat ca va evolua in unele turnee de veterani, o serie de turnee ATP destinate jucatorilor retrasi din activitate, care au indeplinit anumite criterii in timpul carierei lor. Sampras a castigat primele doua astfel de turnee, invingandu-l pe Todd Martin in ambele finale(una dintre ele incluzand prima calatorie in tara originilor sale, Grecia). Multa lume a observat ca, in ciuda unei lungi perioade de repaus, Pete detinea inca o mare parte dintre calitatile pe care le-a aratat in anii de profesionism. Mai mult, John McEnroe chiar a declarat ca Sampras ar putea fi desemnat printre primii 5 favoriti la castigarea Wimbledonului, daca ar decide sa reintre pe tablou.

In mai 2007, s-a anuntat ca Pete se va lupta cu Federer in trei meciuri demonstrative in Asia, in luna noiembrie.

Stilul de joc

Sampras a fost un jucator de servici-voleu, renumit pentru numeroasele calitati aratate in timpul meciurilor, precum:

-un prim serviciu puternic si foarte precis, unul dintre cele mai bune din istoria tenisului

-un serviciu al doilea aproape la fel de puternic ca si primul, probabil principala sa arma

-o buna deghizare a ambelor servicii

-calitatile sale atletice, viteza si capacitatea de a acoperi terenul

-forehandul sau, mai ales forehandul din alergare, considerat cel mai bun din lume

-un rever foarte bun, pe care il putea juca atat top-spin, cat si slice

-jocul sau la fileu-voleurile lui Sampras erau excelente, detinand cele mai buni lovituri de deasupra capului din istorie

-puterea sa de concentrare, care i-a permis sa-si arate cel mai bun joc in momente decisive, trimitand de exemplu asi cu al doilea serviciu, la minge de break

-avea o inima puternica, fapt demonstrat in special in 1996, cand, in meciul din sferturile de finala ale US Open contra lui Alex Corretja, dupa ce a vomitat pe teren, si-a revenit si a trimis un as din al doilea serviciu, pentru a castiga mai apoi meciul

Serviciul foarte bun al lui Sampras i-a permis sa castige numeroase mingi usoare, prin asi sau servicii castigatoare. Per total, servele sale erau foarte bine deghizate, cu o viteza foarte mare a capului rachetei, o impresionanta arcuire a spatelui, un joc bun de picioare si o incredibila mobilitate a incheieturii mainii. Viteza serviciului se plasa, de obicei, intre 193 si 225 km/h la primul serviciu si 177-193 km/h la al doilea serviciu. Sampras este considerat de multi ca avand cel mai bun serviciu secund din istorie. Era renumit pentru capacitatea de a trimite asi in momente critice, chiar si din al doilea serviciu.

Adversarii obisnuiau sa il joace pe backhand, considerat a fi partea sa mai slaba. Pentru a contracara acest dezavantaj, Pete se muta inspre partea reverului in timpul raliurilor de pe fundul terenului si isi invingea deseori adversarul cu forehandurile din alergare. Spre sfarsitul carierei, cand viteza sa a scazut, Pete a fost nevoit sa se apropie mai mult de centrul terenului.

Stilul sau s-a schimbat radical intre inceputul anilor ’90 si sfarsitul carierei. Sampras a excelat pe toate terenurile. Facea servici-voleu pe prima serva si juca de pe spatele terenului pe cea de-a doua. Spre sfarsitul carierei pe suprafetele de hard, a inceput sa joace servici-voleu pe ambele serve. Pe iarba, a jucat servici-voleu pe ambele serve in intreaga cariera. Cand nu se afla la serviciu, in primii ani ai carierei, strategia sa era de a fi agresiv pe fundul terenului, de a-si trimite adversarii in defensiva, pentru a termina apoi punctele la fileu.

In ultimii ani ai carierei, a devenit chiar mai agresiv, avansand la fileu imediat dupa retur. Strategia sa ofensiva a dat roade pe suprafetele rapide, dar nu a functionat pe zgura. Ca urmare, a dominat Wimbledonul, dar nu as-a impus niciodata pe zgura.

Viata personala si familia

Sora mai mare, Stella, este antrenoare la UCLA(Universitatea California din Los Angeles), iar sora sa mai mica, Marion, este profesoara in Los Angeles. Fratele mai mare, Gus, a fost director de turneu la ATP Scottsdale, dar in 2007 a devenit directorul firmei care se ocupa cu afacerile lui Pete.

Pe 30 septembrie 2000, Pete s-a casatorit cu actrita americana, fosta Miss Teen USA, Bridgette Wilson. Pe 21 noiembrie 2002, s-a nascut fiul sau, Christian Charles. Pe 29 iulie 2005 s-a nascut al doilea copil al familiei Sampras, Ryan Nikolaos.

Pete sufera de thalassemia minor, o boala ce provoaca anemie. Thalassemia minor limiteaza rezistenta fizica si provoaca oboseala la cel mai mic efort. Sampras a fost capabil sa-si controleze problema, desi avea deseori dificultati in meciurile lungi.

Atitudinea sa de pe teren si lipsa de atasament fata de presa i-au facut pe multi sa-l critice pentru lipsa charismei, dar talentul sau si etica muncii, combinate cu natura introvertita, i-au permis sa-si lase performantele sa vorbeasca in locul sau.

Dueluri

Christo van Rensburg(1-2), Andy Roddick(1-2), Max Mirnyi(1-2), Marat Safin(3-4), Lleyton Hewitt(4-5), Paul Haarhuis(1-3), Richard Krajicek(4-6), Sergi Bruguera(2-3), Michael Stich(4-5) si Derrick Rostagno(1-2) sunt jucatorii care au un record pozitiv in meciurile contra lui Sampras(minim trei partide). A avut un record de 20-14 contra lui Agassi, 12-7 contra lui Boris Becker, 12-8 contra lui Michael Chang, 2-0 contra lui Jimmy Connors, 16-4 contra lui Jim Courier, 8-6 contra lui Stefan Edberg, 5-3 contra lui Ivan Lendl, 3-0 contra lui John McEnroe, 2-1 contra lui Mats Wilander si 12-4 contra lui Patrick Rafter.

Statistici

Finale de Grand Slam

Simplu

14 victorii

An	Turneu	Adversar in Finala	Rezultat
1990	US Open (1st)	Andre Agassi	6–4, 6–3, 6–2
1993	Wimbledon (1st)	Jim Courier	7–6, 7–6, 3–6, 6–3
1993	U.S. Open (2nd)	Cédric Pioline	6–4, 6–4, 6–3
1994	Australian Open (1st)	Todd Martin	7–6, 6–4, 6–4
1994	Wimbledon (2nd)	Goran Ivanišević	7–6, 7–6, 6–0
1995	Wimbledon (3rd)	Boris Becker	6–7, 6–2, 6–4, 6–2
1995	U.S. Open (3rd)	Andre Agassi	6–4, 6–3, 4–6, 7–5
1996	U.S. Open (4th)	Michael Chang	6–1, 6–4, 7–6
1997	Australian Open (2nd)	Carlos Moyá	6–2, 6–3, 6–3
1997	Wimbledon (4th)	Cédric Pioline	6–4, 6–2, 6–4
1998	Wimbledon (5th)	Goran Ivanišević	6–7, 7–6, 6–4, 3–6, 6–2
1999	Wimbledon (6th)	Andre Agassi	6–3, 6–4, 7–5
2000	Wimbledon (7th)	Patrick Rafter	6–7, 7–6, 6–4, 6–2
2002	U.S. Open (5th)	Andre Agassi	6–3, 6–4, 5–7, 6–4

4 infrangeri

Anul	Turneu	Adversar in Finala	Rezultat
1992	US Open (1)	Stefan Edberg	3–6, 6–4, 7–6, 6–2
1995	Australian Open (1)	Andre Agassi	4–6, 6–1, 7–6, 6–4
2000	U.S. Open (2)	Marat Safin	6–4, 6–3, 6–3
2001	U.S. Open (3)	Lleyton Hewitt	7–6, 6–1, 6–1

Finale Masters Series

11 victorii

An	Turneu	Adversar in Finala	Rezultat
1992	Cincinnati	Ivan Lendl	6–3, 3–6, 6–3
1993	Miami	MaliVai Washington	6–3, 6–2
1994	Indian Wells	Petr Korda	4–6, 6–3, 3–6, 6–3, 6–2
1994	Miami (2nd)	Andre Agassi	5–7, 6–3, 6–3
1994	Rome	Boris Becker	6–1, 6–2, 6–2
1995	Indian Wells (2nd)	Andre Agassi	7–5, 6–3, 7–5
1995	Paris	Boris Becker	7–6, 6–4, 6–4
1997	Cincinnati (2nd)	Thomas Muster	6–3, 6–4
1997	Paris (2nd)	Jonas Björkman	6–3, 4–6, 6–3, 6–1
1999	Cincinnati (3rd)	Patrick Rafter	7–6, 6–3
2000	Miami (3rd)	Gustavo Kuerten	6–1, 6–7, 7–6, 7–6

8 infrangeri

An	Turneu	Adversar in Finala	Rezultat
1991	Cincinnati	Guy Forget	2–6, 7–6, 6–4
1991	Paris	Guy Forget	7–6, 4–6, 5–7, 6–4, 6–4
1995	Miami	Andre Agassi	3–6, 6–2, 7–6
1995	Canada	Andre Agassi	3–6, 6–2, 7–6
1996	Stuttgart	Boris Becker	3–6, 6–3, 3–6, 6–3, 6–4
1998	Cincinnati (2nd)	Patrick Rafter	1–6, 7–6, 6–4
1998	Paris (2nd)	Greg Rusedski	6–4, 7–6, 6–3
2001	Indian Wells	Andre Agassi	7–6, 7–5, 6–1

Finalele carierei(92)

Simplu(88)

Victorii(64)

Legenda

Grand Slam (14)

Tennis Masters Cup (5)

Grand Slam Cup (2)

ATP Masters Series (11)

ATP Tour (32)

Titluri pe Suprafata

Hard (37)

Zgura (3)

Iarba (10)

Mocheta (14)

Finale de dublu(4)

Victorii(2)

Nr. Data Turneu Suprafata Partener Oponenti in finala Scor

1. 15 Mai 1989 Roma Zgura Jim Courier Danilo Marcelino/Mauro Menezes 6-4, 6-4

2. 12 iunie 1995 Queen’s Club Iarba Todd Martin Jan Apell/Jonas Björkman 7-6, 6-3

Infrangeri(2)

1989 – Forest Hills

1991 – Orlando

Performante cariera

Tournament	1988	1989	1990	1991	1992	1993	1994	1995	1996	1997	1998	1999	2000	2001	2002	Career SR	Career Win-Loss
Grand Slams
Australian Open	A	1R	4R	A	A	SF	W	F	3R	W	QF	A	SF	4R	4R	2 / 11	45-9
French Open	A	2R	A	2R	QF	QF	QF	1R	SF	3R	2R	2R	1R	2R	1R	0 / 13	24-13
Wimbledon	A	1R	1R	2R	SF	W	W	W	QF	W	W	W	W	4R	2R	7 / 14	63-7
U.S. Open	1R	4R	W	QF	F	W	4R	W	W	4R	SF	A	F	F	W	5 / 14	71-9
Grand Slam SR	0 / 1	0 / 4	1 / 3	0 / 3	0 / 3	2 / 4	2 / 4	2 / 4	1 / 4	2 / 4	1 / 4	1 / 2	1 / 4	0 / 4	1 / 4	14 / 52	N/A
Grand Slam Win-Loss	0-1	4-4	10-2	6-3	15-3	23-2	21-2	20-2	18-3	19-2	17-3	8-1	18-3	13-4	11-3	N/A	203-38
Year-End Championship
Tennis Masters Cup	A	A	RR	W	SF	F	W	SF	W	W	SF	W	SF	A	A	5 / 11	35-14
ATP Masters Series
Indian Wells Masters	3R	3R	2R	A	3R	3R	W	W	QF	2R	3R	2R	QF	F	SF	2 / 14	31-12
Miami Masters	A	1R	QF	2R	QF	W	W	F	SF	SF	3R	QF	W	3R	3R	3 / 14	42-10
Monte Carlo Masters	A	A	A	A	2R	A	A	2R	A	2R	3R	A	A	A	A	0 / 4	1-4
Rome Masters	A	2R	A	2R	QF	SF	W	1R	A	1R	3R	2R	A	1R	1R	1 / 11	18-10
Hamburg Masters	A	A	A	3R	A	A	A	SF	A	A	A	A	2R	1R	1R	0 / 5	5-5
Canada Masters	A	A	SF	2R	A	3R	A	F	A	A	QF	A	QF	A	3R	0 / 7	15-7
Cincinnati Masters	1R	3R	3R	F	W	SF	A	QF	QF	W	F	W	3R	2R	2R	3 / 14	38-11
Stuttgart Masters (Essen, Stockholm)	A	1R	SF	QF	SF	2R	SF	SF	F	3R	SF	A	A	QF	A	0 / 11	23-11
Paris Masters	A	A	3R	F	2R	QF	QF	W	2R	W	F	3R	A	A	A	2 / 10	24-7
Career Statistics
Year	1988	1989	1990	1991	1992	1993	1994	1995	1996	1997	1998	1999	2000	2001	2002		Career
Total Titles	0	0	4	4	5	8	10	5	8	8	4	5	2	0	1	N/A	64
Hardcourt Win-Loss	8-7	13-10	27-8	25-7	25-5	43-6	37-3	37-6	46-4	35-5	30-10	23-5	28-7	26-10	20-8	N/A	423-101
Grass Win-Loss	0-0	2-2	6-2	5-3	7-2	7-1	11-1	12-0	4-1	8-1	8-1	12-0	11-1	6-2	2-3	N/A	101-20
Carpet Win-Loss	2-2	1-4	18-6	19-6	18-4	21-5	17-6	16-5	10-3	10-2	14-3	1-0	1-1	0-0	0-0	N/A	148-47
Clay Win-Loss	0-1	2-3	0-1	3-3	22-8	14-4	12-2	7-5	5-3	2-4	9-3	4-3	2-4	3-4	5-6	N/A	90-54
Overall Win-Loss	10-10	18-19	51-17	52-19	72-19	85-16	77-12	72-16	65-11	55-12	61-17	40-8	42-13	35-16	27-17	N/A	762-222
Win %	50%	49%	75%	73%	79%	84%	87%	82%	86%	82%	78%	83%	76%	69%	61%	N/A	77%
Year End Ranking	97	81	5	6	3	1	1	1	1	1	1	3	3	10	13	N/A	N/A

Recorduri

A castigat 14 titluri de Grand Slam de-a lungul carierei.

A incheiat lider mondial 6 ani la rand, singurul jucator care a reusit aceasta performanta(1993-1998)

A fost numarul 1 mondial timp de 286 de saptamani.

Sampras si Jimmy Connors impart recordul pentru cele mai multe victorii la US Open in era open, cate 5 succese.

Alaturi de William Renshaw, detine recordul de victorii la Wimbledon, 7.

A terminat 12 ani in primii 10 jucatori ai lumii. Doar Connors, Lendl si Agassi au mai reusit aceasta performanta.

A castigat nu mai putin de 43 milioane de dolari in intreaga sa cariera.

A castigat 64 de titluri, fiind al patrulea din acest punct de vedere.

A castigat 11 titluri Masters Series, doar doi jucatori reusind mai mult de atat, Andre Agassi(17) si Roger Federer(14).

A aparut in cel putin o finala de Grand Slam timp de 11 ani la rand(1992-2002), castigand cel putin una dintre ele 8 ani la rand(1993-2000).

Ken Rosewall si Sampras sunt singurii oameni care au castigat titluri de Grand Slam atat sub 20 de ani, cat si intre 20 si 30 de ani, si peste 30 de ani.

A castigat cel putin un titlu 11 ani la rand(1990-2000). Mai mult, a castigat cel putin 4 titluri pe an intre 1990 si 1999, si cel putin doua pe an intre 1990 si 2000.

A castigat Turneul Campionilor de 5 ori in Germania(1991, 1994, 1996, 1997 si 1999), impartind recordul cu Ivan Lendl.

Are un record de 19-9 in meciurile de Cupa Davis(15-8 la simplu), facand parte din echipa care a castigat in 1992 si 1995.

A servit nu mai putin de 1011 asi in 1993 si 974 de asi in 1995.

Are un sir de 29 de victorii legate, in 1994.

A castigat 85 de meciuri in 1993, iar pe 12 aprilie 1993 a devenit al 11-lea jucator clasat pe prima pozitia a ierarhiei mondiale.

Este cel mai tanar campion la US Open, la doar 19 ani si 28 de zile, in 1990.

Are un record de 40 victorii si 2 infrangeri la Wimbledon, si 63-7 per total la All England Club.

Are un record de 762-222 de-a lungul intregii cariere, castigand mai bine de 77% din meciurile jucate.

A castigat titluri in 11 tari: Austria, Australia, Belgia, China, Franta, Germania, Italia, Japonia, Elvetia, Marea Britanie, SUA.

Premii

Jucatorul ATP al anului, de 6 ori la rand, din 1993 pana in 1998.

Campion mondial ITF din 1993 pana in 1998.

Sportivul american al anului 1997, primul tenismen care a primit acest titlu

Atletul anului in 2000, decernat de revista GQ Magazine

A fost desemnat cel mai bun jucator(dintr-o lista de 25) al ultimilor 25 de ani, de catre 100 de fosti sau actuali jucatori, in 1997.

In 2005, revista Tennis Magazine l-a desemnat cel mai mare jucator de tenis din perioada 1965-2005.

Rivalitatea cu Agassi

Andre Agassi a fost cel mai mare rival al lui Sampras, confruntarile directe facandu-i deseori sa dea tot ce au mai bun.

US Openul din 1990 a fost prima lor intalnire intr-o finala de Grand Slam. Agassi pornea favorit, incheind anul precedent pe podiumul ierarhiei mondiale si invingandu-l pe Pete in ultima intalnire, 6-1;6-1. Sampras trecuse de veteranii Ivan Lendl si John McEnroe pentru a ajunge in finala. Agassi a pierdut meciul, cu 3-0 la seturi.

Rivalitatea Sampras-Agassi si-a atins apogeul in 1995. Cei doi si-au disputat prima pozitie a ierarhiei mondiale in dese randuri in acel an, iar ambii acceptau sa joace in Cupa Davis doar daca era prezent si celalalt. Erau ingrijorati ca, daca unul ar fi jucat in timp ce celalalt se odihnea, cel mai odihnit ar fi avut mai multe sanse sa castige turneele urmatoare. Ambii au jucat in cele din urma, iar echipa Statelor Unite a castigat Salatiera de Argint. Partide notabile din 1995 ar fi finalele de la Australian Open, Indian Wells, Openul Canadei si US Open, Sampras impunandu-se la Indian Wells si US Open. Finala de la US Open din 1995 dintre Sampras si Agassi a atins cea mai mare audienta din istoria televiziunii, dupa ce Agassi declarase ca aceasta va stabili numarul 1 mondial. Infrangerea i-a provocat un soc moral lui Andre, pentru care a urmat un regres in cariera, regres ce a durat doi ani.

Cei doi s-au intalnit din nou intr-o finala de Grand Slam in 1999, la Wimbledon. Pentru ambii, acest prilej era considerat o reintinerire a carierei, Sampras suferind o serie dezamagiri in acel an, in timp ce Agassi isi recastigase locul in top, dupa castigarea Roland Garrosului. Pete a pierdut conducerea clasamentului mondial in detrimentul lui Andre, dupa ce a fost nevoit sa se retraga de la US Open, din cauza unei accidentari. S-au intalnit din nou la Turneul Campionilor, unde Sampras a pierdut meciul din grupe, dar si-a luat revansa in finala. S-au luptat apoi in semifinale la Australian Open, in 2000, Agassi castigand in cinci seturi.

Al doilea meci ca rating a fost cel din finala US Open 2002. Era prima intalnire a celor doi intr-o finala de US Open, dupa 1995. De asemenea, era interesant deoarece ambii invinsesera o serie de tineri jucatori foarte talentati. Multi comentatori au numit acea finala calea simbolica de a incheia o rivalitate istorica, inceputa cu peste un deceniu mai devreme, in finala US Open din 1990. Dupa succesul din 2002, Sampras nu a mai jucat niciun meci ca profesionist.

Probabil cel mai memorabil meci al lor a avut loc in sferturile de finala de la US Open din 2001, cand Sampras a castigat in patru seturi decise la tie-break, 6-7(7);7-6(2);7-6(2);7-6(5). Niciun jucator nu a reusit sa faca breakul. Reluari din timpul acelui meci sunt deseori date la televizor, in special in timp ce ploaia isi face de cap la US Open.

Rivalitatea Sampras vs Agassi merge in trecut pana in copilaria celor doi, cand, in 1979, au jucat intr-un turneu de juniori in Northridge, California, la varsta de 8, respectiv 9 ani.

Curiozitati

Si-a modelat jocul dupa idolul copilariei, Rod Laver.

A folosit o racheta foarte pretentioasa, marca Wilson. Tensiunea din racordaje ii facea loviturile mai putin puternice. Cu toate acestea, a avut cele mai tari lovituri.

Ca junior, obisnuia sa fie un jucator defensiv, jucand reverul cu doua maini. Antrenorul Pete Fisher l-a transformat intr-un jucator de servici-voleu, cu un rever cu o singura mana.

Nu s-a remarcat in cariera de junior. Isi adjusta inca jocul si evolua la categorii de varsta mai mari, pentru a se pregati mai serios.

Pentru ca deveneau prea emotionati privindu-i meciurile pe viu, parintii sai au asistat doar la infrangerea in fata lui Stefan Edberg, in finala US Open din 1992, si la victoria sa asupra lui Patrick Rafter, in finala Wimbledon din 2000. Dupa acea victorie, in urma careia a batut recordul de Grand Slamuri castigate, a fugit in tribune pentru a-si imbratisa parintii.

Sampras a decis sa nu vorbeasca despre problema lui cu thalassemia minor, deoarece ar fi lezat aura sa de invincibilitate.

Are un iepure botezat dupa numele lui in comedia Father Ted.

In timpul carierei, obisnuia sa doarma cate 12 ore pe noapte.

A fost desenat in mai multe episoade din ‘The Prince of Tennis’.

A fost desenat intr-un episod din ‘Familia Simpson’.